De ce unele clădiri din București au o treaptă diferită la intrare. Motivul te va surprinde, cu adevărat

de: Năstase Mirabela
16 06. 2022

De ce unele clădiri din București au o treaptă diferită la intrare. Este un motiv care te va surprinde, cu adevărat. Are legătură cu istoria fascinantă a orașului și cu tradiția. De altfel, în Capitală sunt multe clădiri încărcate de istorie, care au supraviețuit secolelor, în ciuda celor două războaie mondiale sau a cutremurelor.

De ce unele clădiri din București au o treaptă diferită la intrare

Probabil că ai observat și tu în București că unele clădiri au o treaptă diferită la intrarea principală. Ea este mai mică față de celelalte trepte și iese în evidență imediat. Motivul a fost dezvăluit pe TikTok de către un internaut, pe nume Cristian Florea, iar acesta este cu adevărat surprinzător.

O astfel de treaptă se regăsește îndeosebi la clădirile vechi și cu o anumită tradiție. Internautul a afirmat într-un video care a devenit viral că acea treaptă este indiciul clar că te afli în fața unei clădiri foarte vechi, chiar din vremea când oamenii circulau cu caleașca pe străzile din București. Astfel, cei care coborau din caleașcă se foloseau de această treaptă pentru a coborî în siguranță și pentru a intra direct în clădire. Cu siguranță, pe acea treaptă au pășit mulți domni și multe domnițe ale vremii!…

Date din istoria Bucureștiului arată că în ultimele trei decenii ale secolului al XIX-lea se petrec schimbări spectaculoase, iar undeva, între 1890-1910, își face apariția automobilul.

Clădiri încărcate de istorie

De altfel, multe clădiri încărcate de istorie ale Bucureştiului de altădată au supravieţuit de-a lungul timpului și dau un parfum special orașului. Casa Melik, Hanul lui Manuc, Spitalul Colţea, Biserica Colţea, Biserica Kretzulescu rămân file de istorie şi arhitectură în forfota generală a Capitalei zilelor noastre.

Cu siguranță, una dintre cele mai cunoscute și mai sonore clădiri este Hanul lui Manuc, celebrul local situat în Centrul Vechi și construit la începutul secolului al XIX-lea de boierul armean Manuc Bei. Din descrierile vremii reiese că la subsol existau 15 pivnițe boltite, 23 de prăvălii la parter, camere pentru servitori, două saloane mari, zece magazii și un tunel în care încăpeau circa 500 de oameni.

Curtea exterioară avea o cafenea și o fântână arteziană. Hanul a fost grav afectat de cutremurul din anul 1838, care l-a determinat pe fiul lui Manuc, Murat, să poruncească dărâmarea și reconstruirea unei laturi mari a clădirii. Până la urmă Murat a hotărât să vândă hanul, întrucât presiunile reparațiilor erau mari, iar costurile păstrării hanului ar fi însemnat o afacere nerprofitabilă.