În România, 1 decembrie înseamnă mai mult decât începutul oficial al iernii. În această zi, în 1918, România comemorează unificarea Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei cu Vechiul Regat Românesc (format din Țara Românească și Moldova). Dar de ce sărbătorim pe 1 Decembrie Ziua Națională a României? În ciuda faptului că au trecut mai bine de 100 de ani de la Marea Unire, Ziua Națională a României nu a fost întotdeauna sărbătorită pe 1 decembrie.
Ziua de 1 decembrie este una semnificativă pentru România. La baza celebrării stă Marea Unire de la 1918. În perioada antebelică, la începutul secolului al XX-lea, diverse teritorii locuite de români erau sub diverse stăpâniri străine.
Te-ar putea interesa și: Cine sunt angajații care vor putea avea mai puține zile libere din 2024. Mulți români se vor supăra
În contextul sfârșitului Primului Război Mondial și al prăbușirii marilor imperii, liderii români au organizat o adunare națională la Alba Iulia pe 1 decembrie 1918. La această adunare au participat delegați din Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș, și chiar din părți ale Ungariei.
În cadrul acestei adunări, delegații au adoptat o declarație de unire a acestor teritorii cu Regatul României, marcând astfel momentul Mării Uniri.
Delegații adunării au adoptat rezoluția de unire a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României. Acest act a constituit un pas important în formarea României moderne.
La 11 decembrie 1918, Regele Ferdinand I a semnat legea care oficializa unirea acestor teritorii cu Regatul României.
Ziua de 1 decembrie 1918 a marcat un moment istoric deosebit de important pentru români, reprezentând realizarea idealului de unitate națională și de formare a unei Românii întregite.
CITEȘTE ȘI: Zonele în care va fi zăpadă de Crăciun şi de Revelion, în România! Prognoza meteo pentru Sărbători
Această zi a devenit un simbol al identității naționale și a unității românilor, fiind ulterior adoptată ca Ziua Națională a României.
După evenimentele din 1918, Ziua Națională a României a fost sărbătorită în diferite date în perioada interbelică și sub regimul comunist. Abia după Revoluția din decembrie 1989, când regimul lui Nicolae Ceaușescu a căzut, data de 1 decembrie a fost oficial recunoscută ca Ziua Națională a României.
Astăzi, Ziua Națională a României este marcată printr-o varietate de evenimente și ceremonii, precum parade militare, discursuri ale liderilor naționali, manifestații publice și activități culturale care aduc omagiu Mării Uniri și valorilor naționale. Este, de asemenea, o zi în care românii sărbătoresc și reflectează asupra identității și istoriei lor naționale.
Înainte de 1948, sărbătoarea era celebrată pe 10 mai și reprezenta ziua în care Declarația de Independență de la Imperiul Otoman a fost ratificată în 1877, precum și ziua în care Carol I a pus pentru prima dată piciorul în România, în 1866. În timpul regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu, sărbătoarea națională era celebrată pe 23 august, marcând ziua în care guvernul pro-fascist al mareșalului Ion Antonescu a fost răsturnat.
CITEȘTE ȘI: Ciclon polar în România. Vremea a luat-o razna, ninge în multe zone din țară
Pe 1 decembrie 1918, Adunarea Națională a Românilor din Transilvania și Ungaria s-a întâlnit la Alba Iulia pentru a decreta unirea teritoriilor locuite de români. Legea a fost apoi semnată de Regele Ferdinand la 11 decembrie, care a decretat:
„Pământurile numite în rezoluția Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 18 noiembrie 1918 sunt și rămân unite pentru totdeauna cu Regatul României.”
În ciuda faptului că unirea oficială a avut loc în 1918, 1 decembrie a fost declarată oficial ziua națională după Revoluția Română din 1989, care a pus capăt regimului lui Ceaușescu. Prima sărbătoare a avut loc la Alba Iulia.
În fiecare an, pe 1 decembrie, steagul românesc este arborat peste instituțiile din România. De asemenea, în această zi, sunt organizate numeroase parade militare și festivități în întreaga țară.