De ce să nu intri în mare după ce ai mâncat. Medic, avertisment pentru români: „Nu vă mai riscaţi viaţa”

De ce să nu intri în mare după ce ai mâncat. Medic, avertisment pentru români: „Nu vă mai riscaţi viaţa”
Nu intra în mare după ce ai mâncat. Avertismentul specialiștilor din domeniul sănătății. La ce pericol te poți expune.

Nu intra în mare după ce ai mâncat; este avertismentul unui celebru medic, care a conceput un ghid de supraviețuire la înec. Care este motivul pentru care nu ar trebui să înoți imediat după ce ai mâncat? Când ești în apă, s-ar putea să te confrunți cu crampe, care să conducă la înec. Este a treia cea mai frecventă cauză de deces în perioada sezonului estival.

Nu intra în mare după ce ai mâncat

„Nu vă mai riscați viața”, este semnalul de alarmă tras de medicul Tudor Ciuhodaru, care recomandă turiștilor să nu intre în apă imediat după ce au consumat o masă copioasă.

Care este motivul din spatele acestei recomandări? Când intri în apă după ce ai mâncat, poți să te confrunți cu crampe. Cu toate că exercițiile fizice direcționează fluxul sangvin dinspre zona digestivă către piele și către mușchii din brațe, picioare și piele, mâncarea care nu este complet digerată poate să provoace grețuri. Acestea pot să conducă la leșin și, ulterior, la înec.

Din acest motiv, nici înotătorii profesioniști nu mănâncă fix înainte să concureze. În schimb, ei se asigură că au mâncat suficient pentru a avea energia necesară de a da randament în cadrul competiției. Când sportivii se confruntă cu crampe, de obicei ele nu sunt cauzate de mâncarea nedigerată, ci de un efort excesiv depus într-o perioadă lungă de timp.

Ce trebuie să faci imediat după înec

Revenind la turiștii cărora nu li se recomandă să intre în apă imediat după ce au mâncat, medicul Tudor Ciuhodaru a întocmit un mic ghid de supraviețuire la înec. Există câteva tehnici care trebuie realizate cât de repede posibil pentru a salva viața victimei.

Când o persoană se îneacă, trebuie să i se ofere primul ajutor. Acesta constă în scoaterea din apă a victimei și apoi în evaluarea și stabilizarea semnelor vitale, potrivit medicului Tudor Ciuhodaru.

Probabilitatea de a salva pacientul este mai mare dacă perioada în care nu a avut oxigen a fost scurtă, iar temperatura apei nu a fost rece. Însă și vârsta victimei și bolile pe care le prezintă pot determina starea sa de sănătate.

Recomandările medicului Tudor Ciuhodaru

„Salvatorul trebuie să ajungă la victimă cât mai rapid. După 4-5 minute, șansele de reușită scad. Siguranța salvatorului e pe primul plan. Apreciați corect resursele fizice necesare unui astfel de demers.

Aveți grijă la posibilele reacții de panică în care victima se agață de salvator şi pune viaţa ambelor persoane în pericol. Victima care a plonjat este considerată ca având leziuni de coloană vertebrală. Stabilizați cu mâinile gâtul victimei în poziție neutră. Scoateți victima din apă pe un suport rigid.

Evaluați semnele vitale. Dacă sunt prezente se plasează pacientul în poziție laterală de siguranță iar dacă sunt absente se începe resuscitarea cardiopulmonară. După restabilirea semnelor vitale se va efectua încălzirea progresivă până la sosirea echipajului medical de urgență”, a explicat medicul Tudor Ciuhodaru.