Noi fragmente care ar putea proveni de la o dronă rusească au fost descoperite miercuri, 13 septembrie, în județul Tulcea. Vorbim despre al treilea astfel de incident în ultimele zece zile. Cum explică Ministerul Apărării Naționale (MApN) faptul că radarele românești nu le-au detectat.
Armata rusă pare se concentrează în ultimele săptămâni asupra porturilor din Ucraina. Atacurile au loc, așadar, la câteva sute de metri de granița țării noastre. În urma evenimentelor de acest fel, mai multe fragmente de drone rusești au fost descoperite pe teritoriul țării noastre.
Miercuri, 13 septembrie, noi fragmente care ar putea să provină de la o dronă rusească au fost descoperite între satele Nufăru și Victoria, din comuna Nufăru, județul Tulcea, la 15 kilometri de granița cu Ucraina. Este vorba despre al treilea astfel de incident înregistrat în ultimele zece zile.
Primele resturi de drone rusești au fost identificate în apropierea localității Plauru, care se află extrem de aproape de granița cu țara vecină. Trebuie subliniat însă că satele Nufăru și Victoria, din comuna Nufăru, se află la o distanță mai mare de frontiera cu Ucraina.
Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale (MApN) au oferit asigurări, în weekend, că au monitorizat în timp real situația aeriană pe parcursul nopții. Cu toate acestea, în niciunul dintre cele trei cazuri radarele nu au reușit să detecteze nimic.
Conducerea MApN a subliniat, prin intermediul purtătorului de cuvânt al instituției, că nu vrea ca acest incident să fie interpretat drept o vulnerabilitate a României. Indiferent de performanța pe care o prezintă un radar, acesta are posibilități limitate, potrivit lui Constantin Spînu.
„Când mijloacele de acest tip, dronele de atac folosite de Federația Rusă, atacă de la înălțimi mici și foarte mici, de până în 100 de metri, este un principiu de radiolocație, de fizică – mijloacele radar la aceste înălțimi mici și foarte mici obțin imagini foarte greu”, a spus purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spînu, într-o intervenție pentru Digi24.
Acesta a explicat că la înălțimi mici și foarte mici nu există elemente de relief, ci vegetație și păsări. Dronele, în general, au dimensiuni foarte asemănătoare cu cele ale păsărilor. Există astfel foarte multe limitări tehnice pentru orice tip de radiolocator din lume, a punctat Constantin Spînu.
Purtătorul de cuvânt al MApN a explicat că România dispune de aparate de radiolocație de ultimă generație, autoritățile din domeniu făcând eforturi pentru a asigura siguranța populației. Cu un război la granița țării, nimeni nu poate oferi certitudini, însă se fac eforturi în acest sens.