De ce i s-a ridicat controlul judiciar Laurei Codruța Kovesi. Motivarea judecătorilor

Autor: Ciprian Ioana - 13:03, 16 mai 2019

Laura Codruța Kovesi este urmărită penal de Secția Specială pentru Investigarea Magistraților. La un moment dat, fosta șefă a DNA a fost pusă sub control judiciar, însă judecătorii au revocat măsura, iar acum au prezentat și motivarea deciziei.

Motivarea hotărârii prin care Înalta Curte a dispus revocarea controlului judiciar în cazul Laurei Codruța Kovesi a fost publicată. În document, judecătorii demontează, rând pe rând, toate motivele invocate de procurorii Secției Speciale atunci când au decis controlul judiciar.

Se spune, între altele, că măsura e lipsită de precizie, claritate și suport probabtor, iar controlul judiciar a fost nelegal, potrivit ziare.com.CSM - MANDAT DNA - CODRUTA KOVESI

De ce au revocat judecătorii controlul judiciar în cazul lui Kovesi

Laura Codruța Kovesi a fost pusă sub control judiciar pe 28 martie, pentru o perioadă de 60 de zile. Măsura a fost luată exact în perioada în care fosta șefă a DNA se pregătea să plece la Bruxelles, pentru negocierile legate de candidatura sa la șefia Parchetului European.

Imediat după ce a fost anunțată decizia, Kovesi a atacat la ÎCCJ decizia, iar judecătorii i-au dat câștig de cauză. Acum, au publicat și motivarea. Una extrem de stufoasă, în care punctul de vedere al Secției Speciale este demontat.

Acuzațiile aduse de procurori – luare de mită, abuz în serviciu și mărturie mincinoase – au fost analizate de judecători. Ei au decis că sunt „lipsite de precizie, claritate (coerentă) și de suport probator”, iar controlul judiciar a fost nelegal.

„Judecătorul de drepturi și libertăți reține neîndeplinirea condițiilor necesare începerii urmăririi penale în personamsi punerii în mișcare a acțiunii penale (lipsa de claritate a acuzațiilor, aspect ce echivalează cu inexistentă notificării oficiale, existența unui caz de stingere sau impiedicare a exercitării acțiunii penale, lipsa probelor), nemotivarea ordonanței prin care s-a dispus luarea măsurii controlului judiciar, impunerea altor obligații decât cele expres și limitativ prevăzute de lege. Toate aceste vicii se subsumează unor condiții de legalitate care, odată dovedite, fac inutilă analiză elementelor ce țîn de temeinicie”
Motivare ÎCCJ

Judecătorii arată, apoi, că suma de peste 200.000 de lei pe care Sebastian Ghiță pretinde că i-a plătit-o lui Kovesi este o fabulație. Pentru că, arată magistrații, fosta șefă a DNA nu și-a însușit niciun ban.

„Ansamblul înscrisurilor de la dosar și martorii audiați, angajați M.A.I., au atestat, dincolo de orice dubiu în acest moment procesual și în baza prezentului probatoriu, derularea unei proceduri de achiziție publică pentru identificarea companiei apte a presta activitatea de transport aerian, încheierea unui contract de prestări servicii, efectuarea plății de beneficiar (M.A.I., prin I.G.P.R.) în contul prestatorului de servicii (SC Țiriac). Chiar în ipoteza divizării plății transportului, această nu se poate consideră a fi un beneficiu sau folos personal obținut de Laura Codruța Kovesi. Aducerea în țară a fost generată de necesitatea punerii în executare a unei hotărâri penale definitive, interesul putând fi colectiv, general, iar nu individual, particular. Crearea unui beneficiu de imagine apare neverosimil în contextul funcției exercitate și atribuțiilor acesteia, întrucât, lipsind atribuțiile legale în procedura extrădării, nu se putea asumă un merit individual în cazul reușitei”
Motivare ÎCCJ

Judecătorii de la Înalta Curte susțin că nu există „nicio proba (obiectivă), altă decât cele emanate de la denunțător, direct sau prin terți, nu surprinde interferență procurorului general Laura Codruța Kovesi în stabilirea, divizarea ori alte manopere referitoare la prețul transportului aerian și plata acestuia. Nicio proba (obiectivă), altă decât cele emanate de la denunțător, direct sau prin terți, nu susține înțelegerea anterioară referitoare la divizarea prețului între cele două entități M.A.I. și societea Conti”.

Judecătorii concluzionează: toate cele 5 acte de executare descrise, pentru care nu se invocă dispoziții legale încălcate, relevă acțiuni în reprezentarea instituției pe care inculpata o conducea ori care țin de atribuțiile de ordonator de credite și nu sunt apte a produce niciun fel de prejudicii.

Infracțiunea de abuz în serviciu este o infracțiune de rezultat, cu toate acestea, nu se justifică de procuror vreun prejudiciu material real.

Motivarea judecătorilor în cazul lui Kovesi poate fi citită AICI.


Citește și...