De ce este interzis ca femeile însărcinate să lovească pisicile cu piciorul. Ce tradiții ciudate mai există în România

De ce este interzis ca femeile însărcinate să lovească pisicile cu piciorul. Ce tradiții ciudate mai există în România
Tradiții și obiceiuri din România

Tradițiile și obiceiurile din România încă sunt respectate, mai ales în zonele rurale ale țării. Desigur, fiecare tradiție diferă în funcție de zonă. De exemplu, conform unei tradiții din județul Arad, comuna Covâsînț, femeile însărcinate nu au voie să lovească cu picioarele pisicile sau câinii.

Tradiții și obiceiuri din România

Conform tradiției, dacă femeile însărcinate loveau cu piciorul o pisică sau un câine, ar fi avut pruncul păros tot anul. De asemenea, nu avea voie să se mire pe ceva urât, deoarece așa ar fi fost și copilul.

O altă tradiție spune că, dacă mama ar fi furat fructe, pruncul s-ar fi născut cu un semn, în locul unde fructul s-a atins de corpul mamei. Până în anul 1969, toate femeile au născut acasă, alături de o moașă din comună. Timp de șase săptămâni mama dormea în pat cu cel mic, ca să nu fie schimbat de zmăoaice.

La capul copilului se punea o cărticica „Visul Maicii Domnului”, un cuțit și o foarfecă. Contra diochiului se punea la gât sare și un baier cu tămâie.

În cazul în care femeile însărcinate au lovit cu piciorul o pisică sau dacă au furat, exista un remediu. Se spunea că trebuie să-ți aduci aminte cum s-a întâmplat, iar timp de șase săptămâni cât bate clopotul de ora 12 la biserică, să-i dai să sugă copilului în prag, iar semnul dispare.

Boul înstruțat, tradiție din Transilvania

Boul înstruțat este o sărbătoare a solstițiului de vară și se desfășoară de Sânziene sau Rusalii. Personajul principal este un bou cu înfățișare falnică, împodobit cu clopoței, flori, țesături deosebite și era plimbat pe ulițele satului.

Etnologii sunt de părere că ipostaza zoomorfă reprezintă o divinitate străveche cu puteri fertilizatoare și se spune că aducea o recoltă bogată. „Zeul” străbătea satul, alături de un alai de personaje mascate, cu diferite înfățișări și manifestări ce amintesc de alaiul zeului grec Dionysos, asociat cu forța vitală.

Obiceiul încă mai supraviețuiește în diferite sate din Transilvania, însă nu în aceeași formă ca și în trecut. Cu toate acestea, este cu adevărat spectaculos, chiar dacă nu multă lume cunoaște originea pe care o atribuie cercetătorii acestui ceremonial.