După doi ani de pandemie, și un sistem de sănătate sugrumat, când auzi declarații, precum cea dată recent de ministrul Alexandru Rafila, ajungi pe gânduri. Aceeași declarație, dar poate sub altă formă, o făceau toți miniștrii sănătății care s-au perindat în acești doi pe la Ministerul Sănătății. Faptul că sistemul medical românesc nu este unul pregătit, știm asta, și nu de la declanșarea pandemiei, dar Alexandru Rafila a certificat, încă odată, acest lucru, vorbin de numărul de decese din valul 4, ca urmare a apariției variantei Delta.
Pe măsură ce programele de vaccinare continuă să fie implementate în întreaga lume, multe țări își îndreaptă acum atenția către cererea reținută de asistență medicală care nu este legată de Covid-19, care a fost lăsată pe dinafară în timpul lunilor de răspuns la criză.
În România, odată cu declanșarea pandemiei în urmă cu doi ani, a scos în față un sistem de asistență medicală copleșit. Mulți pacienți care suferă de alte probleme de sănătate au rămas fără îngrijire sau au lipsit de la programările medicale regulate în ultimii ani. Printre acestea se numără bolnavii de cancer și cei cu HIV.
Scandalurile din ultimii ani din domeniul sănătății din România i-au făcut pe mulți oameni să fie precauți în privința tratamentului în spitale, o problemă exacerbată de pandemie. Din noiembrie anul trecut, incendiile din spitale care tratează pacienți cu coronavirus au provocat moartea multor pacienți, și asta nu este totul.
Cheltuielile României pentru sistemul de sănătate sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană, cu doar 5,2% din PIB alocat pentru acest sistem. Media în cadrul blocului este de aproximativ 10 la sută.
Criza din sănătate, despre care miniștrii perindați pe Minister au vorbit în termeni absoluți din păcate, nu a apărut odată cu pandemia. A existat de câțiva ani, iar declarații de genul „Sistemul de sănătate din România nu a fost conceput și pregătit pentru a face față unei crize precum pandemia de Covid-19”, spuse și de noul ministrul Alexandru Rafila, arată neputința celor care ar fi trebuit să facă ceva.
Conform unor statistici făcute la nivel internațional, deși numărul deceselor, ca urmare a infectărilor cu noul coronavirus, nu este mai mare decât cel al deceselor produse după infectările cu virusul gripei. Dar, cu toate astea, odată cu apariția variantei Delta, numărul deceselor a crescut vertiginos. Explicația a fost emisă de Alexandru Rafila, actualul ministrul al sănătății, dând vina, așa cum spuneam, pe un sistem de sănătate neconceput pentru a face față unei astfel de crize.
În același timp, ministrul Rafila mai spune că măsurile luate în acești doi ani nu au fost din cele mai bune, de aici și neconcordanțele dintre realitatea din teren și declarațiile autorităților din toată această perioadă.
„Un sistem de sănătate rezilient ar trebui să absoarbă şocul unei situaţii de urgenţă, continuând să ofere servicii de sănătate de bună calitate. Avem nevoie de o creştere treptată şi pe termen lung a resurselor alocate sistemului de sănătate. Este foarte important să avem decizii administrative şi de sănătate publică bazate pe abordarea profesională a crizei pandemice.
Este nevoie de un dialog permanent şi o abordare incluzivă cu toate părţile interesate din domeniul social şi economic pentru a construi un consens, inclusiv în ceea ce priveşte problema vaccinării. Eliminarea mai eficientă a dezinformării în rândul populaţiei ar trebui să fie o prioritate la nivel european”, a declarat Alexandru Rafila.
Odată cu preluarea mandatului, Alexandru Rafila spune că va încerca să implementeze măsuri coerente, pentru a evita o criză și mai profundă, dar că este nevoie și de o reformă reală în tot sistemul medical românesc.