Cuvintele din limba română care nu pot fi traduse în altă limbă. Le știai pe toate?

Limba română, considerată a fi una din cele mai vechi limbi din acest spațiu european, pe lângă calitățile sale fonetice, are și un alt aspect, posibil întâlnit și la alte limbi străine, și anume o serie de cuvinte și expresii care nu pot fi traduse într-o altă limbă străină. Acest aspect dă un caracter de unicitate limbii, spun specialiștii, iar în cele ce urmează vă prezentăm care sunt cuvintele din limba română care nu pot fi traduse în altă limbă.

Caracterele de unicitate ale limbii române

După cum știm, deși a devenit un subiect de ample dezbateri, limba română aparține limbilor romanice, tooate aceste limbi dezvoltându-se, cel puțin în teorie, din latină, limba Imperiului Roman, iar în cadrul familiei de limbi romanice, limba română aparține subgrupului de limbi romanice orientale.

Cu toate astea, originile limbii române, însă, în comparație cu alte limbi romanice, rămân obscure, în lingvistică existând cel puțin două teorii diferite privind originile limbii române. Prima este teoria continuității, care susține că populația din fosta provincie romană Dacia a transmis limba de-a lungul timpului.

Pozele pe care Loredana Groza le vrea dispărute. A pozat acum fără haine: Avem imaginile incendiare

Melania Trump, transformată radical de operațiile estetice. Cum arăta acum 20 de ani, nu o mai recunoști

După ce ar fi gafat cu Marica, Ioana Tamaș și-a expus trupul perfect! Imaginile cu ea arată de ce nu i-aputut rezista fostul tricolor

IMAGINILE MOMENTULUI! Arbitra de 24 de ani a fost prinsă cu observatorul de 3 ori mai în vârstă ca ea și video-ul compromițător a fost făcut public!

Cealaltă este teoria migrației, potrivit căreia, românii au migrat pentru prima dată în România de astăzi, în special în Transilvania, în secolul al X-lea. Deși documentele scrise în limba română au apărut pentru prima dată în secolul al XVI-lea, se consideră că limba română a luat naștere între anii 600 și 900 d.Hr.

Dar caracterul de unicitate al limbii române este dat tocmai prin multitudinea de cuvinte și expresii, prin bogăția lor care tind să ducă spre prima teorie mult mai amplă, conform căreia, de fapt, limba română precede limba latină, și că, de fapt, limba noastră este mai veche decât se crede. Dar un alt caracter de unicitate al limbii române sunt cuvintele care au dublu înțeles, și cuvintele din limba română care nu pot fi traduse în altă limbă, și despre asta discutăm astăzi.

Vezi și: Singura literă din limba română cu care nu se încheie niciun cuvânt. Sigur nu știai asta

Care sunt cuvintele din limba română care nu pot fi traduse în altă limbă

Într-un alt material vorbeam de numărul de cuvinte și expresii, enunțând atunci că în limba română există peste 300.000 de cuvinte, parte dintre ele devenind uzuale în vorbirea curentă. În cadrul acestui număr de cuvinte să regăsesc câteva cu anumite particularități, unele dintre ele având și un dublu înțeles, deci, în concluzie, putem vorbi de cuvintele din limba română care nu pot fi traduse în altă limbă.

Un prim cuvânt, unic de altfel, este dor, care are cel puțin două înțelesuri, în funcție de frază și ceea ce transmite. Un prim înțeles ar fi acela de a exprima anumite sentimente față de o persoană dragă, extrem de apropiată, și care nu se mai află lângă noi, indiferent de situație (exe: „Mi-e dor de mama!”). O a doua însemnătate a cuvântului este atunci când exprimi o durere (exe: „Mă dor oasele”)

Un al doilea cuvânt din lista cu cuvintele din limba română care nu pot fi traduse în altă limbă, este doină, care prin definiție înseamnă „ o creație lirică, vocală sau instrumentală, specifică poporului român, în care autorul necunoscut își exprimă în mod direct sentimentele de dor, de jale, de înstrăinare, de revoltă, tristețe, iubire, ură împotriva asupritorilor, regret”.

Un alt cuvânt care face parte din aceeași listă, este mărțișor, acesta fiind de fapt un obiect tradițional oferit tinerelor femei odată cu venirea primăverii, conform definiției, însemnând că este un„mic obiect de podoabă legat de un fir împletit, roșu cu alb, care se oferă în dar ca semn al sosirii primăverii, mai ales femeilor și fetelor, la 1 martie.”

Așa cum spuneam la început, limba română este bogată în cuvinte specifice zonelor, denumite regionalisme, care nu pot fi traduse într-o altă limbă, în același timp există și expresii care, de asemenea, pot fi traduse extrem de greu, sau chiar deloc, precum „A-i sări muștarul”, „A face frecție la picior de lemn”, etc.

Deși limba română este una din limbile ale cărei cuvinte sunt traduse extrem de greu, sau chiar deloc, în aceeași măsură sunt și alte limbi ale căror cuvinte nu pot fi traduse, iar asta face ca majoritatea limbilor vorbite pe Pământ să fie unice, fiecare în felul ei.