Specialiștii Băncii Naționale a României vor emite un nou curs valutar pentru ziua de joi, 6 august 2020. După ora 13:00, vom afla care este evoluția monedelor de circulație internațională și Indicele ROBOR stabilit de BNR.
Pandemia coronavirusului a avut un impact asupra economiilor mondiale, economia României fiind la fel de afectată. Conform metodologiei UE, datoria publică brută a României va rămâne la 40,9% din PIB la sfârșitul anului 2020, față de 35,2% din PIB în 2019, arată Programul de convergență 2020 publicat de Ministerul Finanțelor din România. Cifra este rezultatul estimărilor legate de o contracție economică de aproximativ 1,9%, o depreciere a monedei naționale față de EURO, având în vedere utilizarea sistemului de datorii în monedă străină și un deficit de peste 3% din PIB-ul, consecință a pandemiei coronavirusului SARS-CoV-2.
Curs valutar BNR pentru: Euro
1 Euro = 4,8359 Lei ( + 0.0023 Lei)
Un euro a avut în cursul prezentat anterior valoarea de 4,8341 Lei, alături de o variație negativă de -0.0155Lei.
Curs valutar BNR pentru: Dolar
1 Dolar = 4,0751 Lei (- 0.0006 Lei)
Un dolar a avut în cursul precedent valoarea totală de 4,0976 Lei, alături de variația negativă de -0.0155 Lei.
Curs valutar BNR pentru: Liră sterlină
1 Liră sterlină = 5,3679 Lei (+ 0.0231 Lei)
O liră sterlină a avut în cursul anterior valoarea de 5,3537Lei, alături de variația negativă de -0.0148 Lei.
Astăzi, indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la nivelul de 2.15%, valoare înregistrată și în ședința precedentă, în timp ce ROBOR la 6 luni a stagnat la 2.23%, iar cel calculat la 12 luni a ajuns la 2.34%, conform informaţiilor publicate de BNR.
Calculat conform Sistemului european de conturi ESA, deficitul bugetar al României este prognozat la 6,7% din PIB la sfârșitul anului 2020, mai mare cu aproape 2,4% în comparație cu valoarea din 2019. Creșterea se datorează viitoarelor cheltuieli bugetare majorate de 39,5% din PIB – în creștere cu 3,5% față de 2019. Aceasta se datorează, potrivit Ministerului Finanțelor, creșterii semnificative a ponderii transferurilor sociale în PIB. , precum și la creșterea ponderii subvențiilor.
Totodată, se estimează că încasările totale ale guvernului vor crește de la 31,7% din PIB în 2019 la 32,7% din PIB în 2020, prognoza fiind bazată pe o evoluție moderată pozitivă a fondului de salarii și o scădere a nivelului consum privat, în contextul pandemiei coronavirusului. Experții financiari reamintesc că pandemia a provocat o pierdere de venituri, ca urmare a încetinirii activității economice, pe de o parte, și a creșterii cheltuielilor, pe de altă parte, pentru echipament medical și asistență socială – plata blănurilor și indemnizațiilor pentru părinții care stau acasă pentru a-și supraveghea copiii, având în vedere suspendarea cursurilor.
De asemenea, oficialii Ministerului Finanțelor amintesc că procedura de deficit excesiv pentru România a fost deja lansată, independent de criza coronavirusului, deoarece deficitul ESA a depășit pragul de 3% din PIB în 2019, iar recomandarea era să revină la 3 % țintă până în 2022. Pe fondul pandemiei coronavirusului, Comisia Europeană a lansat, între timp, clauza generală de evadare, care permite statelor membre să se abată de la bugetele și obiectivele fiscale stabilite, precum și de costurile generate de COVID-19 pandemie pentru a primi tratament special. Pentru România, acest lucru înseamnă că, atunci când va veni momentul pentru a fi evaluat în funcție de obiectivul său de deficit bugetar, evaluarea se va face prin trecerea în considerare a costurilor generate de pandemie.
Documentul Ministerului Finanțelor arată, de asemenea, că investițiile brute vor fi reduse cu 2,6% în 2020, aceasta fiind rezultatul dinamicii negative raportate de exporturile și importurile de bunuri și servicii. În ceea ce privește inflația pentru 2020, procentul estimat pentru sfârșitul anului este de 3%. În același timp, în ceea ce privește creșterea economică pe termen mediu, experții financiari consideră că va reveni la 3% sau 4%, cifra estimată înaintea pandemiei.