Din punct de vedere istoric, mămăliga este un aliment țărănesc, adesea folosit ca înlocuitor pentru pâine sau chiar aliment de bază în zonele rurale sărace. În ultimele decenii, a apărut ca un fel de mâncare de lux, disponibil în cele mai bune restaurante ale lumii. În esență, un terci de consistență groasă și un preparat de când lumea și pământul, mămăliga este considerată un preparat tradițional românesc, de unde și gluma că românii sunt neam de mămăligari. Tot la noi, cel mai probabil, s-au creat mai multe variante ale acesteia, anume fiartă sau pripită. Diferențele dintre cele două și modul de preparare.
Mămăliga poate fi preparată în două feluri: fiartă ori pripită. Diferența dintre cele două este că pentru prima se adaugă tot mălaiul dintr-o dată în apa cu sare și se lasă la fiert, iar în al doilea caz se adaugă treptat, în apa deja fierbinte. Un factor care o face mai populară pe cea din urmă este că e gata mult mai repede decât cea fiartă.
Pune apa la fiert într-un ceaun și adaugă o linguriță de sare, apoi presară puțin mălai în ploaie. Când apa și-a atins punctul de fierbere, poți adăuga restul de mălai. Aici e nevoie de puțină forță fiindcă trebuie să amesteci continuu cu telul sau cu o lingură de lemn, pentru a nu se forma cocoloașe.
Mălaiul se îngroașă repede în contact cu apa caldă, de aceea este important să nu te oprești din amestecat până ce obții textura unui terci mai consistent. Fierbe mămăliga preț de 8-10 minute, apoi adună mămăliga de pe pereții vasului spre centru cu o lingură umezită în apă rece și mai las-o să fiarbă puțin. După ce e gata, răstoarn-o pe un tocător.
După cum se știe astăzi, mămăliga derivă din formele anterioare de terci, care erau consumate în mod obișnuit încă din epoca romană. Înainte de introducerea porumbului din America, în secolul al XVI-lea, mămăliga era fabricată din ingrediente precum grâul, făina de castane, mei sau năut.