A mai rămas mai puțin de o săptămână până la alegerile prezidențiale din acest an. În România, primul tur de scrutin va avea loc în data de 10 noiembrie, în vreme ce al doilea se va desfășura pe 24 noiembrie. Cetățenii români din străinătate pot vota, în primul tur al prezidențialelor, în zilele de 8, 9 și 10 noiembrie, iar în al doilea tur pe 22, 23 și 24 noiembrie. Se pune acum întrebarea cât de sigur este, însă, votul prin corespondență?
Un român stabilit în Marea Britanie pune însă la îndoială modalitatea de desfășurare a votului prin corespondență. El a postat pe pagina sa personală de Facebook o demonstrație video prin care arată că autocolantul cu mențiunea „votat” se poate dezlipit și mutat cu ușurință după preferințele celor care vor număra voturile. Asta în ciuda faptului că odată cu instrucțiunile de vot venite este consemnta în mod clar că odată aplicat autocolantul, nu mai poate fi dezlipit fără a duce la distrugerea acestuia.
Printr-o intervenție telefonică la postul de televiziune Digi24, Florin Mitulețu, Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP) explică înytrgul proces de votare pentru românii din străinătate.
„Situația este destul de clară. Lucrurile prezentate în acel clip sunt destul de interesante deoarece instrucţiunile noastre spun clar că poţi deteriora buletinul de vot dacă muţi autocolantul. Mutarea, aşa cum am văzut, e posibilă, dar din momentul în care ai băgat buletinul cu opţiunea pe un candidat, acesta pleacă sigilat către ţară. Toate buletinele pentru votul prin corespondenţă sunt deschise în aceeaşi procedură ca şi în ţară. Procedura de deschidere a urnei e filmată, buletinul de vot e filmat când se deschide şi se citeşte opţiunea fiecărui alegător, iar apoi se pune pe fiecare candidat”- Florin Mitulețu, Președinte AEP
Președintele AEP îi asigură pe românii stabiliți în străinătate că nu ar trebui să existe motive de nedumerire sau de îngrijorare întrucât posibilitatea de fraudare a voturilor nu există:
„Nu există în niciun caz posibilitatea fraudării acestui vot prin corespondenţă, deoarece procedura e într-o secţie de votare pentru votul prin corespondenţă care desfăşoară aceleaşi operaţiuni ca la o secţie de votare din ţară. În plus, pot fi observatori interni din partea ONG-urilor care pot supraveghea acel vot. Operaţiunile în clip sunt demonstrate cu încetinitorul, alegătorul putea să îşi pună în pericol buletinul de vot. Or, operaţiunea de vot prin corespondenţă putea fi pusă în pericol şi cererea sa să fie de prisos, ulterior trebuia să se prezinte la o secţie de votare”.
Florin Mitulețu mai spune că toate plicurile stau sigilate până după ora 21:00, atunci când începe numărarea buletinelor de vot, în conformitate cu aceeaşi procedură şi în acelaşi timp ca şi în ţară. Pentru alegerile prezidențiale din acest an, 27 de persoane și-au anunțat intenția de a candida, din care 17 și-au depus dosarul la Biroul Electoral Central, fiind admise în final 14 candidaturi, un număr similar cu cel de la scrutinul precedent.
1. Klaus Iohannis
2. Theodor Paleologu
3. Ilie-Dan Barna
4. Hunor Kelemen
5. Vasilica-Viorica Dancilă
6. Cătălin Ivan
7. Ninel Peia
8. Sebastian Popescu
9. John Ion Banu
10. Mircea Diaconu
11. Bogdan Stanoevici
12. Ramona Bruynseels
13. Viorel Cataramă
14. Alexandru Cumpănașu
Cel mai recent, dar și ultimul barometru realizat de Europa FM cu privire la alegeri prezidențiale din acest an oferă o privire de ansamblu asupra intențiilor de vot ale românilor, în cazul în care alegerile s-ar desfășura la finele acestei săptămâni.
AStfel, sondajul IMAS realizat la comanda Europa FM, în perioada 8-28 octombrie indică faptul că actualul președinte, Klaus Iohannis rămâne favoritul în cursa pentru alegerile prezidențiale, urmat de Mircea Diaconu și Viorica Dăncilă. Pe ultimele locuri se situează Dan Barna și Theodor Paleologu.