Cum-necum, mai toți românii ajungeau să petreacă cel puțin o săptămână pe litoralul românesc pe perioada verii când România era condusă de Nicolae Ceaușescu. Biletele se obțineau, de regulă, prin sindicat, dar mai erau și români care mergeau pe cont propriu.
Mulți români ajungeau pe litoral pe perioada comunismului, iar distracțiile erau total diferite față de ceea ce știi azi. Alături de români, în stațiunile de pe litoralul românesc erau și străini, care aveau asupra lor produse care nu se găseau în România.
Staţiunile Mamaia, Eforie Nord şi Eforie Sud erau considerate de categoria I, în timp ce Costineştiul, oaza distracţiei de pe litoral pentru tineret, era trecută la categoria a II-a. Staţiunea Neptun-Olimp nu era clasificată.
Istoricii povestesc modul în care se cumpărau biletele pentru litoral pe vremea lui Ceaușescu.
”Biletele pentru concediile la mare se achiziţionau din timp, prin sindicat, şi se vindeau exclusiv sejururi. Nu se punea problema turismului de weekend sau a celui spontan. Hotelurile erau pline atât în sezon, cât şi în extrasezon. Preţurile erau mici în comparaţie cu cele de astăzi. Camerele erau împărţite în 3 categorii. La categoria lux, o cameră dublă de hotel costa 57 lei, la un salariu mediu comparabil cu cel de astăzi, respectiv 1.800 lei. La categoria a III-a, tarifele erau şi mai accesibile:23 lei o cameră dublă cu baia în comun, iar camera cu baie proprie era 28 lei. Alocaţia de alimente, inclusă în bilete, era de 18 lei pe zi”, a explicat istoricul Marin Pop pentru Adevărul.
”Pe lângă români, în Mamaia, Neptun, Olimp şi la Eforie era plin de străini (suedezi, germani, polonezi, etc.), care beneficiau de un tratament special, dar erau supravegheaţi de Securitate, care avea informatori infiltraţi în toate domeniile, inclusiv în cel hotelier, chelneri, recepţioneri”, spune Marin Pop.
Pe vremea când nu exista Neversea, erau spectacole de revistă, de cabaret, discoteci, iar la restaurante erau formaţii care cântau „live” seară de seară. Se făceau proiecţii de film în aer liber.
La restaurantele hotelurilor, puteau fi cumpărate delicatese care nu existau în magazine: salam de Sibiu, Pepsi, bere străină, fripturi, ţigări Kent.