Cum se construiau pe vremuri casele bunicilor. Materialele care le fac rezistente chiar și la cutremure puternice

Cum se construiau pe vremuri casele bunicilor. Materialele care le fac rezistente chiar și la cutremure puternice. Subiectul a ajuns în discuție după ce în urma celor două cutremure de peste 5 grade din Județul Gorj au fost avariate mai multe clădiri, lucru care nu s-a constatat la clădirile vechi.

Cum își construiau casele bunicii noștri. Foloseau materiale rezistente chiar și la cutremure mari

Specialiștii în construcții susțin că tehnicile tradiționale de construcție s-au dovedit mult mai bune în fața mișcărilor telurice înregistrate în Județul Gorj.

Dovada că străbunicii noștri se pricepeau la construcții este Muzeul de la Sibiu, care este cel mai mare muzeu în aer liber din țara noastră. Aici, casele au rezistat fără nicio problemă la toate cutremurele înregistrate în ultimii 200 de ani, scrie Agerpres.

Cum arată locul de veci unde a fost înmormântat Silviu Prigoană. Cavoul este unul impresionant. Detaliul care a atras atenția

Cum a apărut Honorius Prigoană la IML Brașov. A șocat pe toată lumea. Cum s-a îmbrăcat

Atac la Silviu Prigoană, chiar și după ce a murit! ”L-am blestemat!”

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Lemnul face minuni la casă

În afara faptului că sunt rezistente la cutremur, acest tip de construcție beneficiază și de o aerisire foarte bună. Astfel, în ele vara este răcoare și iarna este cald, totul fiind posibil datorită lemnului, dar şi a izolării cu pământ galben.

 „Casa din Târgu Cărbuneşti vorbeşte despre nişte valori ale arhitecturii tradiţionale şi, dacă vreţi, poate să devină oricând un exemplu pentru ceea ce înseamnă o locuire sustenabilă. Poate să inspire oricând pe trăitorul în societatea contemporană, pe cel care vrea să îşi construiască o casă.

La o simplă privire a acestui monument, aşa cum îl numim noi, a acestei case pe două nivele, pe două caturi, cum spuneau ţăranii, cum spuneau chiar meşterii care au făcut-o, spuneam că o asemenea construcţie inspiră de la materialul ales, stejarul specific zonei, folosit la structura casei, până la învelitoarea casei, acea şindrilă cum o numeau ei, realizată tot din lemn de stejar, lemn de esenţă tare, lemn cu durabilitate, lemn cu poveste.

Dar ceea ce este extraordinar la această arhitectură, la aceste construcţii este tocmai conexiunea lor extraordinară cu natura”, a spus directorul Muzeului în aer liber din Sibiu, Lucian Robu.

Care sunt materialele care fac casa rezistentă

„Construcţiile în armonie cu natura, meşterii care mai ştiu tehnicile care s-au dovedit, în sute de ani, durabile, pereţii şi tavanele construite din lemn şi eventual izolate cu pământ, folosirea inclusiv a unor cuie din lemn de esenţă tare – toate acestea fac ca acele case bătrâneşti să fie rezistente şi să nu se prăbuşească la cutremure.

Aceste cheutori şi modul în care le asamblezi îi permit lemnului să lucreze şi să se adapteze mişcărilor tectonice. Sunt construcţii care, indiferent de intemperii, indiferent de mişcări tectonice, nu se mai reaşază, rămân în acel echilibru”, a mai spus Lucian Robu.

Ce sunt cheutorile. Acestea fac casa rezistentă la cutremur

Cheutorile sunt acele bârne de stejar, care cu pricepere cioplite la capete, sunt aşezate unele peste altele îmbinându-se perfect. Acestea face o construcţie să reziste mai bine la un cutremur.

„Aceste bârne care ies le denumim noi cheutori sau juxtapuneri, care sunt practic îmbinate una în alta, nişte crestături, nişte cioplituri, meşterii le spuneau crestături, asta permite casei ca la momentul în care sunt aceste cutremure sau sunt chiar alunecări de teren, mişcări de falii, practic cheutorile acestea permit elementelor structurale să se balanseze uşor, să se mişte, nu stau într-o structură rigidă. Lemnul, la rândul lui, cum spuneam, bine ales, bine făţuit, e durabil, e rezistent, îşi creează propria lui durabilitate, forţă. Practic, modul în care grinzile susţin tavanul, modul în care greutatea acoperişului se lasă pe stâlpi, asta face ca această casă să intre într-o proprie tensiune şi echilibru”, a conchis Lucian Robu.