Cum se ciocnesc corect ouăle de Paște. Cine trebuie să păstreze oul spart 

În România, există câteva tradiții și ritualuri legate de sărbătorile de Paște și despre ciocnitul ouălor. Oameni ciocnesc primul ou după slujba de Înviere de sâmbătă noapea. Tot acesta este momentul în care se rupe postul care a durat 40 de zile. Iată cum se ciocnesc corect ouăle de Paște și ce spune tradiția despre acest lucru.

Cum se ciocnesc corect ouăle de Paște

Tradițional, ciocnitul ouălor în prima zi a Paștelui se face numai cu vârful oului, lucru care are o simbolistică profundă.

Vezi și: Ce se va întâmpla în biserică, în noaptea Învierii. Vești bune pentru credincioșii români

Avocatul Adrian Cuculis lămurește misterul averii lui Silviu Prigoană. Cât o să le revină copiilor Adrianei Bahmuțeanu și ce drepturi are jurnalista

Liviu Dragnea, “trădarea” supremă față de PSD: “Presă plătită îl apără pe Ciolacu în cazul Nordis!”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Startul este dat de capul familiei, cel mai în vârstă membru, și apoi, pe rând în funcție de vârstă se ciocnesc ouăle roșii.

Oul roșu simbolizează mormântul Mântuitorului, iar ciocnirea lui doar la vârf respectă simbolismul Învierii.

Este important să ciocnim ouăle doar la vârf în prima zi, pentru a respecta această înălțare simbolică.

După această zi, ciocnirea poate avea loc și la alte părți ale oului, fără a afecta semnificația inițială.

Cine păstrează oul spart

Oul spart trebuie dat învingătorului.

Vezi și: Tradiții și obiceiuri de Paștele Catolic 2024. Ce se face în Duminica Învierii

„Fiecare ciocnitor, căruia i s-a spart oul, este obligat a-l da celui ce i la spart, celui cu oul mai tare, adică învingătorului.

Cel ce nu voiește a da oul celui ce, ciocnindu-l, i l-a spart, acela se zice că-l va mânca pe cealaltă lume împuţit sau cu păcură. La Paști, când ciocnesc ouăle, dacă nu dă pe cel spart celui ce l-a spart, face buboaie”, scria Radu Anton Roman în carea sa de tradiții.

Pe lângă semnificația religioasă, există și o credință populară conform căreia cei care ciocnesc ouă în ziua de Paște se vor reîntâlni și în lumea de dincolo.

De asemenea, se spune că cine vopsește ouă în ziua de Paște va fi sănătos și ferit de necazuri tot anul.

Citește și: Când pică Paştele în 2024. De 11 ani nu a mai fost aşa târziu

O legendă veche spune că, în timpul crucificării lui Iisus Hristos, Fecioara Maria s-a apropiat de picioarele Fiului său purtând un coș plin cu ouă. În urma lacrimilor ei, aceste ouă s-au vopsit în roșu, culoarea sângelui vărsat de Mântuitor. Se spune că atunci Iisus a rostit cuvintele: „Faceți și voi ouă roșii, în aducere aminte”.

Din această legendă izvorăște obiceiul vopsirii ouălor în roșu, un gest încărcat de semnificație și tradiție. Ouăle roșii sunt considerate cele mai potrivite pentru a fi oferite de pomană de Paște, aducând aminte de jertfa Mântuitorului și de sacrificiul său pentru omenire.

În multe comunități de la țară se mai fac și ouă negre, simbolizând doliul și pomenirea celor decedați. Ciocnind aceste ouă negre, se spune că sufletele celor plecați din lumea aceasta primesc vestea că a sosit Paștele și se bucură alături de cei vii.

O altă tradiție importantă este să te speli pe față cu apa în care a fost pus un ou roșu în dimineața Învierii. Vei avea parte de sănătate și prosperitate.