Cum putea fi evitată tragedia de la Călimăneşti. Greşelile care au ucis 4 oameni în explozia de pe A7

Pe 21 septembrie, în urma unei explozii la o conductă de transport gaz, aveau să moară 4 persoane în tragedia de la Călimănești. Din primele informații, totul ar fi plecat de la utilizarea unui utilaj greu de săpare. Au trecut 6 zile de la acest moment, iar astăzi s-a aflat cum putea fi evitată tragedia de la Călimăneşti, și care sunt greşelile care au ucis 4 oameni în explozia de pe A7.

Ancheta arată cum putea fi evitată tragedia de la Călimăneşti

Deciziile luate de cel puțin trei instituții implicate în construcția Autostrăzii A7 ar fi putut duce la evitarea tragediei de a Călimănești, se arată într-un raport, conform unor surse din anchetă.

Pe 21 septembrie 4 persoane au decedat și alte 5 au fost rănite grav, în tragedia de la Călimănești. Două dintre victime, cu arsuri pe corp, aveau să fie transportate de urgență la spitalele din București.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

Radu Bănică a fost bătut și agresat, în școală, de profesorul său: ”De ce plângi? Ești fetiță?”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Vezi și: Cine sunt bărbații care au murit în explozia de la Călimănești. Cel mai tânăr urma să devină tată și abia făcuse nunta

CNAIR, Transgaz și compania de antreprenoriat Spediton UMB sunt cele trei entități implicate în acest proiect de infrastructură, iar surse din anchetă spun că una din concluzii este că cele trei instituții ar fi putut lua deciziile corect și astfel putând fi evitată tragedia de la Călimăneşti.

Dacă în cazul Transgaz decizia logică ar fi fost de protecție a conductei, sau de deviere pe perioada de construcție a autostrăzii pe acest tronson, în cazul celorlalte două entități lucrurile stau puțin altfel.

Contractul pentru aecst tronson de autostradă era atribuit de CNAIR celor de la Consitrans, o companie de construcții din Capitală, iar valoarea acestui contract, conform Europa Liberă, se ridică la 20 de miliarde de lei.

Tot pe aceeași zonă de infrastrcutură, cei de la Spediton UMB, companie deținută de un om de afaceri român, Dorinel Umbrărescu, a avut de modernizat peste 250 de km.

Dar, așa cum spuneau primele informații după tragedia de la Călimănești, compania afaceristului era deja în urmă cu o parte din lucrări, așa că angajații lucrau în trei schimburi, inclusiv pe timpul nopții.

Dar, de aici încep, de fapt, să apară greşelile care au ucis 4 oameni în explozia de pe A7.

Care au fost greşelile care au ucis 4 oameni în explozia de pe A7

Publicația amintită atrage atenția asupra unui aspect important, și anume faptul că cei de la Consitrans primea aprobarea de la CNAIR pe studiul de fezabilitate și pe proiectul tehnic exact pe zona unde s-a produs tragedia de la Călimănești, ulterior spunând că s-au respectat toate standardele de calitate.

Se știa deja, din planul zonal, că vor fi intersectări cu cel puțin 14 magistrale de transport gaz, conform celor de la Europa Liberă.

Află și: Momentul exploziei de la Călimănești, Vrancea. Povestea unui martor și imagini de pe camerele de supraveghere ale unei case EXCLUSIV

O a doua greșeală aparține antreprenorului Spedition UMB, care avea sarcina ca acea parte de magistrală, despre care se știa, să o mute la cel puțin 50 de metri de zona de construcție, dar nu avea cum să facă asta fără a avea avizul companiei Transgaz.

Datele mai arată că cele 14 zone de magistrală trebuiau mutate pe o rază de 100 de kilometri, iar lipsa acestor avize, de fapt, reprezintă a treia greșeală din cele despre care vorbesc cei de la Europa Liberă.

Tragedia de la Călimăneşti și deciziile CNAIR, Spediton și Transgaz, legate unele de altele

O a patra greșeală, care se leagă de decizia Spedition București de a lucra în trei schimburi, este cea a CNAIR de a nu avea echipe bine puse la punct de supraveghere a șantierului, fiind vorba în acest caz de angajații CNAIR, și nu de un antreprenor specializat.

Numărul celor care au supravegheat șantierul era de 13 persoane, toate angajate ale CNAIR. Greșeala, de fapt, constă în programul de lucru al celor 13 angajați bugetari, și anume de la 9 la 17:00, în condițiile în care a treia echipă de lucru avea program de noapte.

Citește și: Explozie urmată de incendiu la o magistrală de transport gaz din Călimănești. Patru persoane au murit, iar alte cinci sunt rănite. A fost activat Planul Roșu

A cincea greșeală ar fi care ar fi putut evita tragedia de la Călimăneşti, este și nerespectarea normelor impus de Transgaz, și anume o distanță minimă de 20 de metri de zona unde se afla conducta de gaze, mai arată Europa Liberă în ancheta sa.

Ulterior exploziei, compania avea să închidă toată magistrala și să arate cu degetul către antreprenorul Spedition UMB.

Toate aceste situații au stat la baza unui lanț de greşeli care au dus la tragedia de la Călimăneşti și care a ucis 4 oameni în explozia de pe A7.