Luna aprilie este una dintre cele mai imprevizibile perioade pentru viticultori, mai ales din cauza riscului crescut de îngheţuri târzii care pot compromite mugurii fragili ai viţei de vie. După o iarnă blândă sau o primăvară timpurie, planta intră în faza de vegetație mai devreme, iar orice revenire bruscă a frigului poate produce pagube majore. Cu toate acestea, specialiştii afirmă că, aplicând corect anumite metode de protecție, viţa de vie poate fi salvată, iar mugurii pot supraviețui fără pierderi semnificative.
După ce planta iese din repausul vegetativ, mugurii încep să se umfle și ulterior să se deschidă. În această etapă, sunt extrem de sensibili la temperaturile scăzute, chiar și la valori ușor negative, între -1°C și -3°C. Înghețurile târzii din aprilie sunt periculoase tocmai pentru că vin după o perioadă caldă, care accelerează dezvoltarea vegetației. Astfel, planta este vulnerabilă, iar lipsa unei intervenții rapide poate compromite întreaga recoltă.
Potrivit experților în viticultură, există mai multe soluții testate care pot fi aplicate pentru a limita daunele provocate de înghețul de aprilie.
Unul dintre cele mai simple și eficiente mijloace de protecție este lucrul cu solul. Un sol afânat, bine întreținut, ajută la conservarea căldurii în timpul nopții și o eliberează treptat, menținând temperatura la nivelul butucilor cu câteva grade mai ridicată decât aerul ambiental.
Aplicarea unei irigații ușoare cu o zi înainte de o prognoză de îngheț poate contribui la formarea unui microclimat mai cald. Apa păstrează căldura și o eliberează lent, ajutând la menținerea temperaturii peste pragul critic pentru muguri.
O altă tehnică des folosită în podgoriile din zonele cu risc este amânarea tăierilor. Prin întârzierea lucrărilor de tăiere, se poate încetini dezvoltarea vegetației, astfel încât mugurii să nu fie încă deschiși în momentul în care se produce înghețul.
Această metodă este tradițională, dar rămâne eficientă. Aprinderea unor focuri în rândurile de viţă de vie, cu materiale care ard mocnit, produce un strat de fum ce limitează pierderea de căldură în timpul nopții și diminuează efectul direct al frigului asupra mugurilor.
Pentru plantațiile intensive sau pentru soiurile valoroase, se pot folosi sisteme moderne, cum ar fi folii de protecție sau instalații de încălzire cu ventilatoare care amestecă aerul rece de la sol cu cel mai cald de la altitudini superioare.
În ciuda vremii capricioase, specialiștii în viticultură sunt de părere că, aplicând la timp măsurile de protecție, viţa de vie poate trece cu bine peste episoadele de îngheț.
„Înghețurile din aprilie pot pune mari probleme, dar nu sunt un capăt de lume. Dacă viticultorii sunt bine informați și reacționează prompt, mugurii vor supraviețui. Important este să monitorizeze constant prognoza meteo și să acționeze preventiv, nu reactiv”, a declarat inginerul horticol Andrei Dumitrescu, consultant în cadrul unui centru de consultanță agricolă din Dealu Mare.
Pe lângă metodele imediate de protecție, o altă strategie recomandată este alegerea unor soiuri mai rezistente la frig. Anumite soiuri autohtone și hibride au o toleranță mai ridicată la înghețurile de primăvară și pot constitui o investiție sigură pe termen lung pentru podgoriile aflate în zone cu risc crescut.
Protejarea viţei de vie de îngheţul din aprilie este o provocare anuală pentru viticultori, însă nu este imposibilă. Aplicarea unor metode eficiente, adaptate condițiilor locale și caracteristicilor plantației, poate salva producția și asigura continuitatea activității viticole. Cu o bună planificare și intervenții la timp, natura poate fi învinsă, iar mugurii pot fi salvați, așa cum spun specialiștii.
Aşadar, în faţa schimbărilor climatice tot mai accentuate, pregătirea pentru riscurile de îngheţ devine o parte esenţială a managementului viticol modern.