În data de 1 iulie, anul trecut, Guvernul Orban emitea o OUG. Prin aceasta ANAF are în acest moment acces la toate datele privind conturile bancare atât ale persoanelor fizice, cât și juridice. Conform OUG nr. 111/2020 din 1 iulie 2020, ANAF are acces la „Registrul central electronic pentru conturi de plăţi şi conturi bancare”.
Sub umbrela unei directive europene, Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European, Guvernul Orban emitea în iulie anul trecut o controversată Ordonanță de Urgență. Prin OUG nr. 111/2020 din 1 iulie 2020, ANAF are acum libertatea de a controla tot ceea ce înseamnă date bancare, atât a românului de rând, cât și a persoanelor juridice.
Așa-zisul „Registrul central electronic pentru conturi de plăţi şi conturi bancare” va fi accesat de către inspectorii ANAF. În spatele acestei decizii stă Directia UE din 2015 care face referire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
Justificarea guvernanților a fost că România este stat membru al Uniunii Europene. În consecință, trebuia să adopte măsuri în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul Tratatului de aderare.
În principiu directiva europeană făcea referiră la persoanele asupra cărora există suspiciunea de a face parte dintr-un astfel de grup. În același context, se face referire la existența suspiciunilor de finanțare de grupări teroriste, a uneia sau mai multor companii.
Dar, sub această umbrelă, Guvernul Orban a dus lucrurile mai departe, dând puteri depline ANAF asupra conturilor tuturor românilor și, sau, a companiilor, chiar dacă nu există o suspiciune concretă, și-ntr-un caz și în celălalt, cel puțin dovedită.
”Registrul permite identificarea, în timp util, a tuturor persoanelor fizice sau juridice care deţin sau controlează conturi de plăţi. În același timp se identifică conturile bancare identificate prin IBAN, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului sau casete de valori deţinute la o instituţie de credit de pe teritoriul României.
a) pentru titularul de cont-client, persoanele care deţin dreptul de semnătură pentru conturile deschise: numele, însoţit de celelalte date de identificare;
b) orice persoană care pretinde că acţionează în numele clientului: numele, însoţit de celelalte date de identificare;
c) pentru beneficiarul real al titularului de cont-client: numele, însoţit de celelalte date de identificare;
d) pentru contul bancar sau de plăţi: numărul IBAN şi data deschiderii şi închiderii contului;
e) pentru casetele de valori: numele concesionarului, însoţit de celelalte date de identificare şi durata perioadei de concesionare.”, arată noua legislaţie.
Noua ordonață face valuri și, normal, ar fi ca opinia publică se se autosesizeze asupra efectelor acestora. Cu toate astea mai există o speranță ca românii să-și păstreze sumele intacte. Conform unor analiști financiari, singura modalitate, legală, este celebrul Revolut.
”În situaţia în care Libra primeşte solicitare de la ANAF pentru poprire, noi o transmitem către Revolut. Posesorii de IBAN nu sunt clienţi Libra, să decidem noi poprirea. Posesorii de IBAN ai Revolut sunt clienţii Revolut”, afirma în noiembrie 2020 Emil Bituleanu, şeful Libra Internet Bank.
Pentru moment, spun specialiștii, dacă un cetățean român are un cont Revolut, ANAF nu poate interveni asupra sumelor aflate în aceste conturi. Înainte de finalul lui 2020, compania Revolut și-a mutat sediul din Anglia în Lituania, după care a semnat un acord cu cei de la Libra Bank.
Parteneriatul cu Libra Bank, îi dă dreptului unui utilizator de Revolut să-și încaseze salariul prin acesta. Fiecare client Revolut are generat un IBAN personalizat.
„Clienţii Revolut au deschise conturi la Revolut în care sunt depozitate de fapt monede electronice. Însă nu credem că aceste conturi pot fi poprite în sensul legii române-care se referă la conturi bancare. Astfel, ANAF va putea soma Revolut, în calitatea sa de terţ debitor al debitorului român. Demersul este făcut în vederea plăţii echivalentului în bani a acestor creanţe în anumite conturi indicate pentru recuperarea datoriilor.
În cazul în care ulterior somaţiei Revolut nu va face plata cerută, ANAF va avea posibilitatea, cel puţin la nivel teoretic, de a popri contul bancar deschis pe numele Revolut – el fiind considerat un terţ poprit şi va putea recupera doar suma de bani datorată de către Revolut clientului său. Teoretic! Pentru că practic lucrurile nu stau aşa: deocamdată nu există norme în materia fiscală care să ducă la o reglementare simplificată şi mai flexibilă a executărilor silite de acest gen”, susţin specialiştii PeliFilip.