30 sept. 2024 | 17:34

Cum justifică ANM absența ciclonului Ashley în România. Ce s-a întâmplat, de fapt, cu megafurtuna

Vremea Meteo
Cum justifică ANM absența ciclonului Ashley în România. Ce s-a întâmplat, de fapt, cu megafurtuna
Meteorologii ANM anunțau apariția unor noi fenomene meteo extreme

Timp de câteva zile, România a fost sub incidența unui fenomen meteo denumit Ciclonul Ashley, iar avertizările ANM vorbeau despre cod roșu de vreme rea. Dar, după cum s-a dovedit, fenomenul nu și-a făcut apariția, astfel că au apărut și ironii la adresa meteorologilor. În cursul acestei zile, deși era instaurată panica în rândul românilor, aflăm cum justifică ANM absența ciclonului Ashley în România, precum și ce s-a întâmplat, de fapt, cu megafurtuna.

Meteorologii ANM, ciclonul Ashley, și panica în rândul românilor

Încă de săptămâna trecut, când meteorologii ANM anunțau apariția unor noi fenomene meteo extreme, românii intrau în panică, mai ales că erau anunțate precipitații abundente.

Deja România trecuse printr-o viitură care avea să facă ravagii în județele Galați și Vaslui, unde sute de familii au rămas fără agoniseala de o viață, ca urmare a inundațiilor.

În tot acest timp, deși ANM spune că nu a confirmat, apăreau informații cu privire la apariția unui nou ciclon, de data asta denumit ciclonul Ashley, anunțat pentru finalul săptămânii, cu precădere în zilele de 28 și 29 septembrie.

Majoritatea publicațiilor de presă preluau aceste informații, în baza avertizărilor venite de la ANM, cu toate că, spune Elena Mateescu, directorul ANM, că „nu am confirmat niciodată din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie că ciclonul Ashley este în desfășurare”.

Cum justifică ANM absența ciclonului Ashley în România

Unii reprezentanți ai ANM au declarat că cineva ar fi publicat aceste informații fără ca acestea să fi fost confirmate de instituția meteorologică, mergând până acolo și declarând că, de fapt, aceste informații ar fi fost false.

Ba mai mult, din declarațiile de azi, aflăm cum justifică ANM absența ciclonului Ashley în România, prin vocea Elenei Mateescu:

„El este primul pe o listă, în așteptare, a serviciilor meteorologice britanice, olandeze și irlandeze, care dau denumirea unor astfel de evenimente extratropicale.

Noi am spus că este o activitate ciclonică, o să urmăriți comunicatele Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, care, ca urmare a unei Mediterane foarte calde, până la urmă la contactul cu o masă de aer mai rece de la latitudini nordice, pe un fond de vreme foarte caldă preexistent, poate să determine cantități mari de precipitații și în zona țării noastre, în condițiile în care un aport suplimentar de umezeală îl are și bazinul vestic al Mării Negre”, a mai spus directorul ANM.

Elena Mateescu explică ce s-a întâmplat, de fapt, cu megafurtuna

Tot în aceeași intervenție la B1TV, directorul ANM avea să explice ce s-a întâmplat, de fapt, cu megafurtuna, precum și ce a fost cu avertizările meteo privind cantitățile de precipitații anunțate pentru zilele trecute:

„Administrația Națională de Meteorologie, când emite aceste avertizări, ia în calcul și analizează toate instrumentele de care dispune, respectiv modelele numerice de prognoză a vremii.

Modelele de arie limitată indicau o probabilitate foarte mare ca aliniamentul zonei Galați, pe o linie de convergență, să înregistreze în partea de centru și vest valori de 70 de l/mp.

Având în vedere condițiile preexistente, ca urmare a unui sol deosebit de îmbibat, suprasaturat, având în vedere episodul anterior, situația râurilor colmatate, cantități de 25, 40 de l/mp, puteau să mențină și să crească riscul intervențiilor în zonă, astfel încât instituirea Codului roșu s-a bazat pe aceste argumente.”, a declarat Elena Mateescu, la B1 TV.

Precipitațiile nu au fost atât de mari cantitativ, cum erau anunțate săptămâna trecută. Dar, la această oră ANM a schimbat prognoza meteo.

În același timp sunt valabile trei avertizări de cod galben de ploi însemnate cantitativ, intensificări ale vântului, precum și de ninsori și intensificări ale vântului la altitudini în general de peste 1700 m în Carpații Orientali și Meridionali, conform datelor publicate de ANM.