Cum au vrut maghiarii să o „fure” pe Zeiţa de la Montreal: „Pe Nadia o cheamă Anna Kemenec și este unguroaică”

Una din cele mai mari sportive din toate timpurile, este fără doar-și-poate, Nadia Comăneci. În acest an s-au împlinit 30 de ani de la fuga acesteia dincolo de ocean. Povestea acestei fugi a fost spusă și răspusă de multe ori, în anii următori de celebra gimnastă. Dar, în acele zile, imediat după fugă, presa occidentală prezenta informații care aveau să devină subiect senzațional. Printre multele articole, într-unele dintre ele se vorbea despre cum au vrut maghiarii să o „fure” pe Zeiţa de la Montreal, și că, de fapt, numele real al gimanstei ar fi fost Anna Kemenec.

Nadia Comăneci și fuga sa în America

S-au scris multe despre fuga celebrei gimnaste române dincolo de ocean. La câteva luni înainte de evenimentele din Decembrie 1989, Nadia Comăneci, ajutată fiind de câteva persoane, reușea să ia calea occidentului. Totul se întâmpla într-un moment extrem de delicat pentru ea. După decizia CC de a nu mai ieși din țară, în 1984, Nadia ajunsese doar o umbră a ceea ce fusese odată, și anume prima gimnastă de 10 a lumii.

După 1990, Nadia declara că a fost ținută captivă timp de trei luni de bărbatul care a ajutat-o să dezerteze în Occident. Fost gimnastă vorbea despre Constantin Panait. Despre acesta s-a crezut că ar fi fost controlat de CIA. Același Panait, ulterior a fost prezentat ca fiind iubitul ei.

În primul său interviu Nadia Comaneci a declarat că Panait a fugit cu 150.000 de dolari. Tot atunci povestea că banii îi câștigase în turneul ei în Statele Unite. Furtul s-ar fi produs la trei zile după ce au ajuns la Montreal în februarie 1989 pentru a-l vizita pe Alexandru Stefu. Acesta din urmă era un prieten al fostului antrenor  al gimnastei, Bela Karolyi.

Nadia Comăneci a câștigat opt medalii la Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976. A devenit prima gimnastă care a obținut nota 10 la Jocurile Olimpice. Sportiva a avut parte de o reflecție extrem de negativă în Statele Unite. Mai ales în timp ce se afla în compania lui Panait, un bărbat căsătorit și tată a patru copii. Fuga sa, alături de alte persoane, conduse de Panait avea să zdruncine imaginea fostei conduceri comuniste.

„Pe Nadia o cheamă Anna Kemenec și este unguroaică”

Presa din occident, mai exact publicațiile suedeze Dagens Nyheter şi Svenska Dagbladet, veneau cu informații contradictorii. Cele două publicații scriau că Nadia Comăneci ar fi fost o româncă de origini maghiare. Tot cele două publicații vehiculau ideea că numele său real ar fi fost Anna Kemenec. Un post de radio maghiar, Radio Kosshut din Budapesta, relata pe 28 noiembrie 1989, exact același lucru:

„Nadia Comăneci adică Nadia Kemenes, se află la Ambasada SUA din Berna, de unde va emigra în Statele Unite (…).”, anunțau cei de la Radio Kosshut din Budapesta în noiembrie 1989.

Culmea este că informația avea să ajungă exact așa și în redacția postului de radio „Europa Liberă”, moment despre care povestește și jurnalistul Mihai Rusu, acesta declarând:

„Când am ajuns la birou, redactorul-şef a venit direct la mine şi mi-a zis: «Vezi că te aşteaptă o ştire grea. Te rog pe tine s-o citeşti». Am alergat curios în birou şi m-am repezit la ştire. Era o depeşă venită pe o agenţie germană de presă.

Anunţa că Nadia a fugit din România trecând graniţa româno-maghiară. În textul depeşei era menţionat și acest aspect. Faptul că în momentul când a intrat în contact cu autorităţile locale, Nadia ar fi precizat că este etnic maghiar. Am păstrat depeşa ca amintire”, spune Mihai Rusu.

Conform altor publicații, ideea că Nadia Comăneci ar fi fost de origine maghiară se vehicula încă din 1976. Atunci publicații importante din mai multe state occidentale marjau mult pe acest aspect. Conform unor date biografice apărute în cartea „România trădată”, scrisă de jurnalsitul Constatin Mustață, apare și numele celui care ar fi vehiculat această idee.

Conform autorului, totul ar fi plecat de la un profesor de științe politice de origine maghiară, stabilit în Canada. Numele acestuia, mai scria jurnalistul, era Paul Pilisi. Profesorul de origine maghiară ar fi declarat că numele real era Anna Kemenec, iar Nadia Comăneci ar fi fost o anagramă a acestui nume.

Der Spiegel şi Domenica del Corriere preiau informații din dosarele securității

În aceeași perioadă, publicații serioase și cu reputație, precum Der Spiegel şi Domenica del Corriere, preluau informații presupus a fi regăsite într-un raport existent în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii:

„Nadia Comăneci, 14 ani, este campioana olimpică de la Montreal. A cucerit trei medalii de aur, una de argint și una de bronz la gimnastică. Tânăra a adus României un loc în primul eșalon al Cupei Națiunilor. Nadia este copilul unor părinți maghiari.

Ea a crescut sub numele de Anna Kemenes. Abia după ce școala de gimnastică din orașul său natal, Gheorgh Gheorghiu-Dej, a recunoscut talentul copilei care vorbea fluent maghiara, numele Annei a fost românizat.

Observatorii justifică faptul că supraveghetorii olimpici români au ascuns cu scrupulozitate originea noului idol național prin politica exagerată a naționalității a liderului de partid român Ceaușescu.”, scria Der Spiegel în 1976.

Ideea a rămas în atenția presei mult timp, chiar și după 1990. Nadia Comăneci a vorbit despre acest aspect, declarând că „Nu m-a întrebat nimeni despre aşa ceva până acum ! Oricum, nu e nimic adevărat în toată povestea asta. Eu respect pe toată lumea, indiferent de naţionalitate, dar nu am nici o conexiune cu maghiarii. Nu am pe nimeni de origine maghiară in familie. Zero legături!”