Cum au obținut 445 de datornici români beneficii de 1,24 de milioane de euro de la băncile din România

Cum au obținut 445 de datornici români beneficii de 1,24 de milioane de euro de la băncile din România
Pandemia a diminuat puterea românilor de a-și plăti datoriile către bănci și IFN-uri

În acești aproape doi ani mulți români au intrat în imposibilitatea de plată a ratelor sau a împrumuturilor făcute, ca urmare a diminuării salariale sau intrării în șomaj tehnic pe perioada de lockdown. În unele cazuri s-a ajuns la rezolvarea litigiilor pe cale amiabilă între părți, în altele s-a trecut la executarea silită a datornicilor. Cu toate astea, reprezentanții Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar spun că 445 de români au reușit să stingă sume considerabile, în urma unor negocieri realizate prin intermediul CSALB.

Pandemia a diminuat puterea românilor de a-și plăti datoriile către bănci și IFN-uri

Când a început epidemia de Covid-19, multe bănci au implementat rapid scheme de suspendare a plăților pentru clienții lor, sub supravegherea și coordonarea BNR și a Autorității Bancare Europene. Moratoriile implementate la o scară atât de mare într-o perioadă limitată de timp au fost fără precedent în România înainte de criza de sănătate.

Punctul principal de atenție a fost Ordonanța de urgență guvernamentală nr. 37, din 30 martie 2020, care a introdus o suspendare a plății de până la nouă luni. Ulterior ordonanța a fost modificată în ianuarie 2021 de guvernul României pentru a prelungi termenul de depunere a suspendării plății până la 31 martie 2021.

În 2020 peste 686.500 de cereri de suspendare a plăților

Conform datelor recente ale CSALB , în 2020 au fost depuse peste 686.500 de cereri de suspendare a plăților, aproximativ 67% pe baza moratoriilor private implementate de bănci. Restul de 33% au fost acordate în baza OUG 37/2020. Mai mult, un număr semnificativ de suspendări de plată au fost acordate în 2021, ca urmare a prelungirii termenului de depunere în temeiul OUG 37/2020.

În timp ce moratoriile de plată au reprezentat o ușurare binevenită în primele etape ale pandemiei, sectorul continuă să fie precaut, deoarece efectele s-ar putea reverbera în viitor. Una dintre principalele preocupări este creșterea corelată a ratelor creditelor neperformante odată cu expirarea perioadei de grație.

CSALB a reușit stingerea unor litigii în faza de executare silită

Într-un rapot publicat de Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) pe 29 septembrie, se vorbește de peste 130 de cereri de negociere cu banca. Pe lângă aceste cereri se mai adaugă și celelalte, care au legătură cu îmrpumuturile rapide, făcute de români la INF-uri.

Majoritatea dintre aceste cereri, spun oficialii CSALB, au avut ca obiect ajutorul cu privire la negocierile cu instituțiile bancare pentru diminuarea ratelor sau chiar stingerea unor datorii, nu neapărat făcute în acești doi, ci chiar și din urmă. În cele mai multe cazuri, mai spune CSLAB, cei care au depus cererile se aflau deja în faza de executare silită, dar în cele din urmă s-a ajuns la un acord între părți.

CSALB a reușit să ajute 445 de români datornici

Ba mai mult de-atât, în cazul a unui număr record de romțâni, 445, CSALB spune că s-a ajuns la stingerea unor datorii mai vechi, chiar și din 2007, unele luate în franci elvețieni, iar sumele se ridică la aproximativ 1,24 de milioane de euro, ceea ce reprezintă un record în această situație.

„Ceea ce observăm după primele nouă luni ale anului este o disponibilitate mai mare a consumatorilor şi băncilor de a ajunge la un compromis. 90% dintre negocierile derulate anul acesta în cadrul CSALB s-au încheiat prin împăcarea părţilor. Spre exemplu, în trei trimestre am avut doar două situaţii în care una dintre părţi s-a retras din negociere, faţă de 21 de situaţii de acest fel în perioada similară a anului trecut.

Deşi numărul cererilor acceptate spre negociere este cu aproximativ 10% mai mic decât în 2020, valoarea mare a beneficiilor şi procentul ridicat al împăcărilor arată o înţelegere mai profundă a mecanismelor de conciliere, atât din partea băncilor, dar mai ales din partea consumatorilor, despre care putem spune că sunt mai centraţi pe rezultat, mai pragmatici decât în trecut.”, spune Alexandru Păunescu, membru al Colegiului de Coordonare al CSALB.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI