Limba română are foarte multe expresii, unele dintre ele veche de sute de ani. Cu toate acestea, de multe ori românii nu cunosc semnificația acestora și sunt folosite în contexte diferite.
A fi în al nouălea cer sau a fi în al șaptelea cer, așa cum se mai spune uneori, este o expresie folosită pentru a descrie o stare de fericire, un moment de bucurie. Cu toate acestea, cum a apăru această expresie?
Ei bine, originea ei este legată de semnificația numerelor și conceptelor din tradiția religioasă și filosofică. Prin urmare „în al nouălea cer” este considerat a fi cel mai înalt și mai apropiat de Dumnezeu. Reprezintă o stare de extaz din punct de vedere spiritual.
De-a lungul timpului, aceasta a fost folosită în diverse variante sau forme similare, în diverse limbi și culturi, cu aceeași semnificație. Specialiștii spun de părere că expresia a fost influențată de gândirea religioasă a vechilor greci și a altor culturi antice .
De asemenea, expresia derivă și din cosmogoniile antice, în care Pământul se afla în centrul Universului și stelele se învârteau în jurul planetei noastre. Așadar, fiecare corespundea unui „cer” distinct.
Citește și: Expresii pe care le folosim greșit și au alt sens. Încearcă să le eviți complet
Este o expresie folosită de către o persoană care este zăpăcită de altcineva cu prea multe informații. Expresia vine de la faptul că, în anii 1800, calendarele erau ca o mică enciclopedie și conțineau foarte multe cifre și date astronomice, istorice, geografice, imposibil de memorat.
Această expresia este folosită atunci când vine vorba despre o acțiune care nu se va întâmpla niciodată. Originară din Transilvania, vine de la o legendă care spune că, atunci când Fecioara Maria l-a născut pe Iisus, caii au făcut o gălăgie de nedescris.
În acel moment, Fecioara ar fi blestemat animalele să fie flămânde mereu, în afara de o singură zi pe an, adică Paștele Cailor.
Se referă la oamenii care vorbesc foarte mult crezând că spun lucruri inteligente, dar de fapt posedă informațiile greșite. Originea expresiei vine din lucrarea filozofului antic Boethius – „Mângâierile filozofiei”.
Acesta a ajuns la închisoare deoarece a spus mai multe lucruri care nu au fost pe placul regelui.
Citește și: Ce înseamnă „Leru-i ler” din colindele româneşti. Originea expresiei, puţini români o ştiu