Puține plante sunt considerate mai frumoase decât magnoliile. Frunzele lor mari, lucioase, ceroase, cu flori parfumate și îmbietoare sunt printre cele mai spectaculoase pe care le poți vedea primăvara. Aceste flori nu rezistă prea mult, însă cu puțină îngrijire te vei bucura de parfumul acestora o perioadă mai lungă. Uite cu ce trebuie să stropești magnolia după înflorire ca să o păstrezi sănătoasă și cu florile intacte cât mai mult timp.
Magnoliile prosperă în plin soare sau în umbra parțială și udare regulată. Asigură-te că magnolia ta primește suficientă apă și că este plantată într-un sol bine drenat.
Magnoliile preferă soarele din plin până la o ușoară umbră. În climatul mai cald sau mai uscat, acestea au nevoie de o puțină umbră după-amiaza.
Aceste arbori cresc cel mai bine într-un sol umed, bine drenat, ușor acid. Deși se pot adapta la soluri nisipoase, lutoase și argiloase, magnoliile nu cresc bine în soluri cu drenaj deficitar.
Odată ce sunt stabilite, magnoliile pot fi destul de tolerante la secetă. Arborii tineri au nevoie de udare săptămânală până se stabilesc.
Nevoile sale de apă variază în funcție de temperatura și precipitațiile de afară.
Magnoliile preferă climatul cald și umed. Unele varietăți nu tolerează bine zăpada și gheața.
Folosește un îngrășământ organic cu eliberare lentă, cum ar fi mulciul, pentru cele mai bune rezultate.
Magnoliile sunt printre primele flori care apar primăvara și inundă aerul cu parfumul lor. Depinde de specie și de condițiile climatice când va înflori cu exactitate, însă perioada variază de la sfârșitul iernii până la începutul verii.
Magnolia se plantează primăvara, înainte de înmugurire, sau toamna, după ce frunzele au căzut. Planta se va stabili înainte de a fi prea cald sau prea frig.
Groapa trebuie să fie de două ori mai largă decât rădăcină, dar nu mai adâncă. Planta se pune în groapă, iar partea superioară a rădăcinilor trebuie să fie la nivel cu solul. Apoi se umple groapa cu sol și se apasă ferm ca să iasă golurile de ae.
Se udă bine și apoi regulat, în primele sezoane de creștere.
Se pune un strat de dulci în jurul bazei plantei ca să se stabilească umiditatea și să nu crească buruienilor.
La începutul primăverii, ar trebui să o stropești cu fertilizator echilibrat. După tăiere, poți aplica o substanță de protecție pe tăieturi. Nu trebuie să tai prea mult, ci doar cât e nevoie, de exemplu ramurile mai mari asupra unui mugure sau a unei ramificații.
Îngrășământul ar trebui să conțină azot, fosfor și potasiu, pentru că acestea contribuie la dezvoltarea rădăcinilor, la dezvoltarea plantelor și la reducerea clorozei.
Aplică îngrășământ cu azot în martie-aprilie și unul cu potasiu în septembrie-octombrie.
Se taie ramurile uscate sau bolnave ca să nu se răspândească bolile. Apoi, ramurile care se încrucișează sau cresc într-o direcție nedorită se taie și ele. Folosește instrumente bine ascuțite și fă acest lucru la finalul primăverii sau înainte de vară.