Criză economică în România?! Ce se întâmplă cu ratele la bănci, propunerea Guvernului

România a scăzut în 2020 cu 3,9%, dar PIB-ul a crescut cu 7,0% în primele două trimestre din 2021. La jumătatea anului 2021, România depășea deja nivelurile anterioare pandemiei în termeni ajustați. Conform unei analize a EBRD, riscurile economice au crescut în ultima vreme. Cererea internă a rămas principalul motor al creșterii economiei din România. În ultimul an, mai spune analiza, investițiile au înregistrat un ritm de expansiune puternic. Exporturile de bunuri și-au revenit deja până la sfârșitul anului 2020 și au continuat să se extindă în 2021, dar impulsul se diminuează pe fondul problemelor legate de lanțul de aprovizionare. Dar, cu toate astea, oficialii de la Palatul Victoria spun că România s-ar putea îndrepta spre o nouă criză economică, pe fondul situației din Ucraina, dar și a crizei europene de energie, și nu numai.

Provocările anului 2021 rămân valabile și în 2022

Odată cu semnarea și asumarea mai multor proiecte de reformă, prin PNRR, aproape 100 de miliarde de euro vor fi la dispoziția României cel puțin până în 2027, combinând noile alocări cu fondurile rămase din bugetul anterior al UE.

Principala provocare rămâne capacitatea administrativă de a absorbi aceste fonduri, având în vedere performanțele modeste înregistrate anterior în această privință, spune analiza EBRD. Un alt aspect, extrem de important în economia românească este și consolidarea fiscală. Conform programului ar trebui să avanseze anul viitor, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Având în vedere că inflația se situează deja cu mult peste ținta stabilită, iar conturile externe sunt deficitare, există riscul ca, pe termen scurt, condițiile de finanțare să se înăsprească. Prin urmare, autoritățile ar trebui să se angajeze la un plan de consolidare mai ambițios începând cu acest an.

În 2021 economia românească a avut o dinamică puternică de creștere pe termen mediu

Anul trecut, economia românească a avut o dinamică puternică de creștere pe termen mediu. În general, se preconiza că impulsul actual al economiei va duce la o creștere a PIB-ului de 7,2% în 2021. În 2022, PNRR ar trebui să înceapă să stimuleze investițiile, în special, ceea ce, împreună cu creșterea consumului privat și îmbunătățirea treptată a exporturilor nete, se va traduce în creșterea preconizată de 4,4%.

„Riscurile de deteriorare a previziunilor sunt legate de evoluția pandemiei Covid-19 pe fondul progreselor lente ale vaccinării, în timp ce deficitele fiscale și de cont curent, precum și inflația ridicată indică o adâncire a dezechilibrelor macroeconomice.”, spun specialiștii EBRD.

Politica monetară acomodativă a sprijinit redresarea economică

Tot anul trecut politica monetară acomodativă a sprijinit redresarea economică și creșterea creditării, în timp ce inflația a crescut. Banca Națională a României (BNR) a redus rata dobânzii de politică monetară la un nivel minim record de 1,25% în ianuarie 2021 pentru a sprijini redresarea economică.

Presiunile inflaționiste au crescut în 2021 din cauza liberalizării pieței energiei electrice și a redresării prețurilor energiei la nivel mondial. Rata inflației a ajuns la 6,3 la sută în septembrie 2021. BNR a început să renunțe la lichiditățile de pe piață prin intermediul facilității sale de depozit înainte de a majora rata dobânzii de politică monetară la 1,5% în octombrie 2021 pentru a contracara creșterea inflației.

Cu toate acestea, creșterea creditării a continuat să se accelereze în prima jumătate a anului 2021, determinată de o cerere puternică din partea corporațiilor, susținută de schemele de garantare a creditelor de stat. Pe scurt, asta înseamnă o creștere a valorii dobânzilor, ceea ce s-a și întâmplat, ca urmare a noilor procente de creștere istorică a ROBOR, ROBID, și ICCR.

Astăzi, pe 7 aprilie, noile valori la ROBOR anunțate de BNR au ajuns la procente extrem de mari. Astfel că, la trei luni ROBOR este cotat la 4.70%, la șase luni la 4.80%, iar la 12 luni este cotat la 4.86%. Aceste noi valori au influență directă asupra creditelor, mai exact asupra dobânzilor practicate de băncile comerciale la creditele de consum oferite clienților.

Citește și: Vești crunte pentru românii cu rate. Indicele ROBOR a crescut iar

Guvernanții anunță o nouă criză economică în România

Ca urmare a acestei situații, și pe fondul crizei energetice și a războiului din Ucraina, România ar putea intra într-o nouă criză economică, mult mai dură decât cea de acum doi ani, sau cea din 2008. Pe aest fond, coaliția de guvernare se gândește serios să ia anumite măsuri, măsuri ce au mai fost luate la jumătatea lui 2020, referitoare la creditele românilor din băncile din România. O nouă măsură de amânare a ratelor la bănci a fost readusă în discuție de liderul PSD, Marcel Ciolacu, iar argumentul este posibila adâncire a crizei economice actuale:

„Există această variantă, nu pot să mint. Există această variantă. Luni se va detalia. Ea a fost discutată şi cu băncile, deşi a ajuns la un acord. Important e că am ajuns la un consens.

Important e că am constatat cu toţii necesitatea şi, repet, cel mai important este că colaborăm şi vorbim despre oportunităţile, nu numai despre necazurile pe care le are România în acest context geopolitic.”, spune la digi24.ro preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, despre varianta amânării ratelor la bănci.

Ciolacu propune majorarea salariului minim din agricultură

O altă măsură, inclusă într-un pachet mai mare de măsuri sociale, spune Marcel Ciolacu, este majorarea salariului minim din agricultură la suma de 3.000 de lei, precum cea din domeniul costrucțiilor. Dar acest punct este încă unul în discuție, atât în interiorul PSD, cât și cu partenerii de coaliție.

Deși au fost implementate mai multe măsuri de a cotracara exacerbarea prețurilor la energie, gaze, măsurile cerute de PSD pentru alimentele de bază au fost date la o parte de PNL. Ulterior, partenerii liberali, în frunte cu Florin Cîțu, anunțau exact aceleași măsuri propuse de PSD, dar îmbrăcate într-o altă formulare, dar în esență erau același lucru.

Cu toate astea, la un calcul rapid, impactarea bugetară, în cazul în care s-ar diminua TVA-ul la carburanți și chiar la alimentele de bază, nu ar fi unul mare, dar ar reuși să echilibreze haosul prețurilor de la această oră.

Dacă s-ar aproba măsura de amânare a ratelor, cei care ar avea de suferit ar fi beneficiarii acestor plăți, adică băncile, dar impactul nu ar fi atât de mare, pe cât se plâng reprezentații acestora, având în vedere că acestea au la dispoziție și alte instrumente bancare prin care-și pot acoperi, într-o anume măsură, aceste pierderi.

Rămâne să vedem dacă propunerea PSD va fi acceptată sau nu, ținând cont de precedentul creat de  PNL în 2020 și 2021, cu exact aceeași măsură.