Schimbare importantă în școlile din România. Programul „Cornul și Laptele” va suferi modificări majore. Un proiect adoptat recent de Senat, cu 119 voturi din 120, va aduce o serie de noutăți pentru elevii de la noi din țară. Ce trebuie să știe toți părinții.
În urma votului ce a avut loc recent în Senatul României, programul „Cornul și Laptele” se va transforma în programul „Mic Dejun Sănătos”. Proiectul, ce a primit 119 voturi din 120, va aduce mai multe modificări importante de care vor beneficia elevii din școlile de la noi din țară.
Astfel, prin programul „Mic Dejun Sănătos” se va crește numărul de porții în cazul tuturor alimentelor pe care elevii le primesc în acest moment în unităţiile de învăţământ. Doar în ceea ce privește produsele lactate, cele trei porții ce se oferă în prezent vor ajunge la cinci. Tot cinci porții vor fi și în cazul fructelor și legumelor, de la două, câte sunt acum.
Senatorii mai vor şi diversificarea produselor de panificaţie şi consumarea acestora în maxim 24 de ore.
Părinții care au copii la școală trebuie să știe că există și variante pentru cei cu intoleranță la gluten și la lactoză.
Programul „Cornul şi Laptele” a fost adoptat din anul 2002 ca un program social şi mai apoi a fost extins în toate unităţile de învăţământ. În prezent, este finanțat atât de la bugetul de stat cât şi din fonduri europene.
Ligia Deca, ministrul Educației, a postat recent pe pagina sa de Facebook, un mesaj prin care a felicitat Consiliul Național al Elevilor (CNE) „pentru consecvenţa dovedită în elaborarea Raportului Naţional privind Implementarea Statutului Elevului la nivel Naţional, care ne oferă o radiografie a sistemului de învăţământ preuniversitar cu privire la cunoaşterea şi respectarea drepturilor şi îndatoririlor elevilor, aşa cum sunt ele prevăzute în Statutul Elevului”.
Ministrul a precizat că, în timp ce a citit raportul întocmit de reprezentanții CNE, i-au atras atenția două constatări:
„Înainte de toate, sancţionarea cu absenţă de către profesor nu ar trebui să fie un mijloc de coerciţie sau un mijloc de pedeapsă. A doua chestiune se referă la diferenţa de procente dintre elevii care au răspuns la chestionar şi profesorii respondenţi cu privire la calitatea de martori la agresiunile verbale ale cadrelor didactice asupra elevilor.
Numai 12,5% dintre profesori spun că au fost martori la astfel de evenimente nedorite, însă 40,5% dintre elevii respondenţi spun că au întâlnit cazuri în care profesorii se purtau neadecvat cu elevii (umilire în faţa clasei, comentarii nepotrivite asupra ţinutei sau intereselor elevilor etc.).
Această discrepanţă de percepţie ne spune că nu avem aceeaşi înţelegere între elevi şi cadrele didactice cu privire la ce constituie violenţa verbală. Şi aici cred că putem face mai mult pentru a îmbunătăţi comunicarea dintre cadrele didactice şi elevi”, a afirmat Ligia Deca.