Corina Chiriac, la un pas să rateze ”Steaua fără nume”: „Nu mai puteam vorbi deloc”. Cine i-a salvat vocea, în ultimul moment. EXCLUSIV

Marea doamnă a muzicii românești a reușit să se impună prin vocea sa unică, deși inițial și-a dorit să fie actriță și a intrat la Institutul Național de Teatru. Corina Chiriac și-a dat însă repede seama că drumul său e altul și s-a înscris la „Steaua fără nume”. Doar că, potrivit propriilor sale mărturisiri făcute exclusiv pentru Playtech Știri, artista a rămas fără voce chiar în ziua în care urma să urce pe scenă. Printr-o minune, însă, ne spune aceasta, tratamentul dat de farmacista la care a apelat a dat roade.

Corina Chiriac, detalii din carieră: a fost la un pas să rateze ”Steaua fără nume”

• ”Cred că am făcut un efort prea mare”

Corina Chiriac crede că tot ceea ce i s-a întâmplat, atât în carieră, cât și în viața personală, reprezintă o minune după mai multe întâmplări trăite, care au făcut-o să tragă această concluzie. Marea doamnă a muzicii românești ne-a povestit cum a fost la un pas să-și rateze debutul ca solistă, la un festival de anvergură, care mai apoi a propulsat-o în topul artistelor cu voce de aur:

„În primul rând, ziua de astăzi e o minune. De la debutul meu, cu o zi înainte de ”Steaua fără nume”, făcând enorm de multe vocalize și cântând neavând rutina de a face studii cu măsură, am răgușit. Și în dimineața când seara trebuia să apar la televizor, nu mai puteam vorbi absolut deloc.

Că am făcut un efort prea mare pentru cât eram de doritoare să cânt, dar nepregătită să știu că faci vocalize juma de oră, nu trei ore. Că în toate există o măsură. Eu am vrut să rup gura târgului și am cântat atât de mult că am răgușit. Și m-am dus la o farmacie, mi-a dat o doctoriță niște tablete, iar seara am reușit să cânt. Și asta mi se pare o minune.

Dacă nu aveam voce, eram răgușită, emisiunea era în direct, ar fi trebuit să aștept trei-patru luni să intru din nou în programarea tinerilor necunoscuți. Pierdeam un tren. Nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi fost. Probabil, foarte rău. Probabil, îmi pierdeam eu curajul, interesul, ei nu mă mai chemau, nu știu…”, ne-a spus Corina Chiriac.

Despre alte minuni trăite

Artista consideră că toate trenurile pe care cineva le prinde în viață în drumul spre succes reprezintă niște favoruri din partea lui Dumnezeu:

Cum arăta Gabriela Lucuțar acum 10 ani, înainte să devină Regina Întunericului. Nimeni nu a recunoscut-o!

Ce a apărut la mormântul lui Prigoană, imediat după înmormântarea omului de afaceri. Detaliul care s-a văzut...

Atac la Silviu Prigoană, chiar și după ce a murit! ”L-am blestemat!”

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

„În general, trenurile pe care le prindem în viață cu ajutorul cărora putem călători într-o anumită direcție, ca să avem succes, eu le consider niște favoruri din partea lui Dumnezeu, niște minuni. Sunt și minuni de vindecare. Există în cartea mea (n.r. ”Minuni trăite”) un capitol, despre minunea cu carnetul meu de conducere din America, la care am stat foarte mult să lucrez.

Pentru că, fiind vorba de un carnet de conducere obținut în Statele Unite, ca să-i explici unui român ce s-a întâmplat cu el, trebuie să-i oferi niște detalii. Am avut de asemenea parte de minuni de întâlniri fantastice care mi-au purtat cariera mai departe.

Însuși faptul că editorul cărții mele ”Două piese de teatru”, care e un poet, a avut încrederea să-mi publice această carte, care uite că-n doi ani de zile are succes, eu o consider o minune. Adică nu mi se pare că mi se cuvine. Nu ai de unde să știi până nu încerci, nu bați la o ușă, până nu încerci să cânți, să urci pe scenă, până nu te urci la volan să înveți să conduci o mașină, că poți face operația aia. Și foarte multe dintre ele, eu le consider niște favoruri deosebite”, a adăugat artista, pentru Playtech Știri.

Motivul pentru care nu a aruncat cartoanele din pungile cu dresuri

Toate poveștile spuse cu sinceritate de Corina Chiriac sunt savuroase. Ea ne-a mai mărturisit și care este motivul pentru care nu a aruncat niciodată cartoanele din pungile de dresuri:

„Le-am dat o întrebuințare utilă. Pentru că nu se mototolesc, pe ele mi-am scris repertoriul de la spectacole, de-a lungul timpului, dar și multe alte notițe importante. De asemenea, tot pe aceste cartoane, mi-am notat până și cheltuielile lunare”.