Cazul șocant al copilului care a avut 50 de mame. Povestea tristă a bebelușilor închiriați pentru practică. Cum se întâmplă așa ceva în orfelinate, în ce cadru se desfășura totul și care era scopul?
Lumea medicală și cea științifică au avut alt puls de la finele Primului Război Mondial, iar de atunci știința și cercetarea sunt într-o continură creștere, precum este și credința în acest domeniu. Oamenii începeau să prindă conturul științelor exacte și a studiului a oricărui lucru, iar chiar și tradiția maternității devenise subiect bun de predat la universitate. Noua perspectivă a dus astfel la folosirea bebelușilor orfani într-un program numit: „program al copiilor de încercare”, care se practica în Statele Unite ale Americii.
Totul se petrecea astfel: Universitățile aveau câte un departament numit Economie Domestică, unde se desfășurau programe care le învățau pe femei să se ocupe de casă în mod eficient, să fie bune gospodine și mame de excepție, tot ceea ce trebuia să întrupeze femeia. În sistem era prezent și cursul „copii de încercare”, care le permitea femeilor să-și dezvolte abilitățile materne.
50 de școli din SUA au împrumutat copii din orfelinate drept voluntari incapabili de refuz din anii 1920 până în 1970. Universitatea Cornell i-a numit „Domecon” („Domestic Economics” – Economie Domestică”) pe copiii aduși acolo. În schimb, Universitatea din Illinois a botezat copiii după clădirea în care erau plasați. Astfel, în timpul cursului atipic un sugar putea să fie pus la culcare de o mamă și să fie trezit de o alta. Programul era de altfel foarte strict, iar tuturor femeilor înscrise trebuia să le vină rândul. Pe timp ce creșteau, iar copiii deveneau mai mari, aceștia erau returnați orfelinatelor.
Un lucru benefic al programului era că micuții beneficiau de grijă, mâncare, adăpost curat și dragoste, dar pe de altă parte ajungeau tot la locul de unde erau luați, cel mai probabil mai confuzi. Cercetătorii erau îngrijorați că acest lucru ar fi putut afecta capacitatea lor de a dezvolta legături emoționale în viața lor de adult. Până acum, nu există niciun studiu care să fi urmărit vieților copiilor „Demacon” sau ale celorlalți „copii de încercare” din cadrul cursurilor.
„Ascensiunea Statelor Unite către statutul de super-putere a început în anul 1917, o dată cu intrarea sa în Primul Război Mondial. După sfârșitul conflictului, președintele Woodrow Wilson avea o mare viziune pentru pacea care urma să fie încheiată, dar nu a reușit să o pună în practică. Pornind de la această viziune, în America s-a născut un conflict între idealiștii și realiștii politici, care continuă și astăzi. „Sarajevo, varianta secolului XXI.” Așa a calificat politologul american Anne-Marie Slaughter situația din China, unde există un conflict teritorial între mai multe state privind câteva insule, scrie Spiegel. Analogia cu perioada antebelică este clară” (Sursa: historia.ro)