Comorile ascunse din România. Cum au fost descoperite tezaure fabuloase: aur, brățări și alte obiecte dacice

Descoperirile arheologice din ultimii ani au scos la iveală multe bogății ale vechilor daci. Unele dintre acestea au fost descoeprite în Munții Orăștiei. Aici se află, pe o suprafată de 500 de kilometri pătrați, vechea capitală a regatului dac. Vestigii dacice se regăsesc aici, într-un ținut plin de mărturii istorice.

Cetățile dacice din Munții Orăștiei

În Munții Orăștiei, de-a lungul anilor, arheologii au scos la lumină cele șase cetăți de pe Podișul Costești. Toate reprezintă vestigiile unei civilizații fascinante, impresionând prin formele variate și monumentalitatea lor. Calcarul și andezitul au fost aduse de la zeci de kilometri depărtare pentru a ridica cetățile.

Ridicate în secolul I î.Hr. și secolul I d.Hr., au format sistemul defensiv al capitalei dacice. Cucerirea Sarmizegetusa Regia a avut loc la finalul a două războaie sângeroase începute de puternicul Imperiu Roman.

Intenția romanilor era de a asigura o puternică linie defensivă pe malul Dunării. Astfel, ținutul dacilor avea să devină zona tampon de apărare a Imperiului față de lumea barbară, dar și un teritoriu în care populația avea să îmbrățișeze civilizația adusă de trupele romane.

În timpul celui de-al doilea război daco-roman, din 105-106, toate cetățile au fost arse și distruse, cu excepția Sarmizegetusa. Aici, o garnizoană romană a reparat zidurile cetății și a extins cetatea la dimensiunile actuale.

Între domniile lui Burebista şi Decebal, dacii au construit un sistem defensiv unic în Munţii Orăștiei. Cetățile erau atât pentru locuit, cât și o unitate de apărare pentru capitală. Toate cele șase fortificații erau nconjurate de sanctuare, expresia unei religii bine înrădăcinate.

Cercetările arheologice din zonă au scos la iveală locuințe civile, ateliere, sisteme de canalizare, spații sacre. Toate reprezintă dovezi ale unei civilizații superioare față de cele ale altor popoare europene. Toate pietrele din Munţii Orăștiei sunt pline de istorie.

Comoara lui Decebal și legenda ei

În afară de aducerea la lumină a fortificațiilor dacice în Munții Orăștiei, arheologii amatori și profesioniști au descoperit vaste bogății ale vechilor daci care au trăit în aceste zone. Sunt multe legende legate de aceste zone și imensele bogății încă nedescoperite deținute de dacii lui Burebista și ai lui Decebal.

Printre multe enigme și legende este și cea despre comoara lui Decebal.Se spune că regii daci adunaseră averi impresionante de-a lungul secolelor. Înainte de moartea sa, Decebal ascunsese comorile statului într-un loc cunoscut numai de el.

Legenda spune că regele a deviat râul Sargetia, aflat în Munții Orăștiei, de la cursul său și a săpat o groapă unde a așezat multe obiecte de aur și argint, apoi a adus albia la cursul iniţial.

Pentru a păstra ascunzătoarea secretă, regele a decis să omoare supușii care executaseră ordinul său. Cu toate acestea, Bicilis, unul dintre camarazii lui Decebal, a dezvăluit secretul când a fost luat ostatic de romani.

Bătrânii vorbesc și despre „blestemul șarpelui”. Legenda spune că Decebal și-a blestemat semenii pentru a fi pedepsiți de Zamolxis, zeul suprem al dacilor, dacă ar fi dezvăluit străinilor locația averii de aur.

Astfel, căutătorii de avere ar muri mușcați de un șarpe. Blestemul nu pare să-i sperie pe cei care vin în cetățile dacice cu lopeți și detectoare de metale în căutarea comorilor. În urmă cu două sute de ani, câțiva copii care își pășteau oile lângă Sarmizegetusa Regia au găsit 400 de monede de aur.

în 1982 au fost descoperite 277 de monede prețioase

În 1982, un bătrân a descoperit în curtea sa un sac plin cu 277 de monede de aur. Deşi de dimensiuni reduse, cetatea de la Piatra Roșie, aproape de Munții Orăștiei, este impresionantă prin amplasarea sa. Este construită pe o piatră imensă înconjurată de vegetație groasă și asediul său ar fi dus la mai multe pierderi de vieți omenești.

Cetatea avea o fortificație dublă. Prima terasă apărată de o palisadă de lemn cu un drum pietruit de-a lungul căruia locuitorii se plimbau zi de zi și a doua zonă fortificată, cu turnuri și ziduri de piatră. Se mai văd și astăzi cilindrii de piatră ai unui sanctuar în care preoții vremii obișnuiau să citească viitorul în stele.

Tot aici în Munții Orăștiei erau descoperite celebrele brățări de aur dacice, și erau 24 la număr. Dintre acestea, cinci tezaure de brățări din aur solid au fost jefuite de pe site-ul Sarmizegetusa Regia, România și parțial recuperate din SUA și alte țări din Europa. Între 1999 și 2001, douăzeci și patru de brățări din aur masiv au fost jefuite de pe acest site din Munții Orăștiei, dintre care s-au recuperat cele cinci.

Arheologii au mai descoperit tot în Munții Orăștiei și 473 de monede de aur. Șși acestea au fost luate din siturile arheologice din Munții Orăștiei. Monedele erau datate de la începutul secolului al II-lea. Monedele au fost și ele recuperate, iar cei prinși, 21 de persoane, au fost deferite justiției la acel moment.

Bogății ale vechilor daci descoperite în Munții Orăștiei

De-a lungul celor două secole, arheologii au descoperit în Munții Orăștiei bogații imense, de o valoare inestimabilă, atât istorică, cât și financiară. Începând cu anul 1790 și până în 2003, s-au descoperit nu mai puțin de zece astfel de bogății dacice în Munții Orăștiei, după cum urmează:

• 1790 – Comorile din Râpa cu galbeni
• 1802 – Aurul din Valea Mică
• 1804 – Tezaurul de aur al cărbunarilor de la Sarmizegetusa Regia
• 1982 – 277 de monede de aur de la Cetatea Piatra Roșie
• 1987 – Ofrandele de aur de la Germisara
• 1996 – Căldarea cu galbeni de pe Dealul Muncelului
• 1998 – 30 de kilograme de galbeni de la Şesul Căprăreţei
• 1999 – Trei brăţări de aur şi sute de Lysimahi de la Dealul Grădiştii – Sub Muchea Cetăţii
• 2000 – 2001 – cele 15 brăţări de aur de la Căprăreaţa
• 2002 – 2003 – Colierul cu pandantive şi cerceii de aur de la Căpâlna

Arheologii spun că ceea ce s-a descoperit până în prezent este doar o mică parte din ceea ce se crede a fi una din cele mai mari bogății istorice din această parte a lumii.