În Camera Deputaților s-a depus recent un nou proiect de lege prin care se precziează cine sunt românii care nu vor mai putea lucra după ieşirea la pensie. Citește mai departe și vezi ce spune viitoare lege care ar schimba multe în România.
Dacă până de curând o anumită categorie socială avea posibilitatea de a reveni în câmpul muncii, chiar și după pensionare, noul proiect depus la nivelul Camerei Deputaților ar putea schimba total multe aspecte legale în România.
Vezi și: Salariul mediu în învățământ va crește enorm. Sorin Cîmpeanu a făcut anunțul
Deși există deja un cadr legal pentru învățământul superior de stat, și nu numai, noua propunere legislativă vrea să schimbe situația de fapt.
În acest caz, conform menționărilor din proiect, este vorba de profesorii universitari din învățământul superior de stat care, conform actualei legislații a învățământului superior, Legea 199/2023, intre la categoria ”persoanelor care îndeplinesc condițiile pentru a se pensiona la împlinirea limitei legale de vârstă să-și continue activitatea fără limită de vârstă”.
Vezi și: Ce se va întâmpla cu suspiciunile de plagiat în lucrările de doctorat, după noua lege a educației
Conform propunerii înaintate de deputați, cadrul legal existent este o ”reglementare este nocivă pentru învățământul superior”, deși majoritatea parlamentară vota actuala lege a Învățământului Superir, Legea 199/2023.
În justificarea noul proiect legislativ, grupul care a depus actul normativ consideră actuala formă legislativă ”permite cadrelor didactice să rămână titulare pe post, fără limită de vârstă, fără evaluarea anuală a performanţelor acestora, conferindu-le acestora un privilegiu viager.”
Deși cadrul legal votat recent permite continuarea activității cadrelor universitare, chiar și după pensionare, și cel mai important, a fost votat de cele două camere ale Parlamentului României, noua propunere vine să demonstreze care este și necesitatea acestor modificări.
În justificările depus în proiect, grupul spune că ”O astfel de reglementare va bloca orice intrare în sistemul de învăţământ universitar, atâta timp cât posturile ocupate vor fi blocate de conducerile universităţilor, după bunul plac”.
Dacă ar fi să luăm în calcul această justificare, aceștia au dreptate, având în vedere cam care este vârsta cadrelor didactice universitare din acest moment, majoritatea având o vârstă considerabilă, și care sunt, într-adevăr, titulari ai posturilor de șefi de catedră în facultățile românești.
De cealaltă parte, deși se dorește împrospătarea efectivului, noile posibile cadre universitare tinere sunt extrem de puține și cu o mică experiență de cercetare și de predare, poate doar din postura de asistenți universitari.
Proiectul este în dezbatere în acest moment în comisiile de specialitate, urmând ca după aceste verificări să treacă în plen pentru vot.
Pe de altă parte, de la Guvern se anunță o nouă majorare a tichetelor de masă pentru angajații bugetari, ceea ce poate fi luată ca o veste bună.