Cine sunt ielele și de ce nu ai voie sa le pronunți numele

Când apar ielele și ce sunt aceste creaturi din mitologia românească? Adesea „Ielele beau apă de prin fântâni și oricine va bea după dânsele, îl pocesc”. Ce obiceiuri trebuie respectate în ziua amintirii lor și cum să te fereșri de rău?

Cine sunt ielele?

Ielele sunt făpturi supranaturale din mitologia românească și, din cauza incosecvenței folclorului, nu li s-a putut stabili un profil anume. Forma preferată poporului a fost a unor fecioare zânatice cu o forță puternică de seducție, precum se spune și despre sirene. De asemenea, ielele beneficiază și de puterni magice, la fel ca cele cunoscute drept Nimfe, Naiadele sau Driande. O altă variantă a oamenilor susține că ielele au fost cândva preotesele unei zeități dacice. Mitul lor ar fi pornit din mitologie greacă, perioadă în care au fost cunoscute sub numele de empuse. Ielele apar noaptea, în lumina lunii, în mijlocul horelor. Ele dansează goale în păduri, poieni, maluri de râu sau la răscruce de drumuri. Numărul ielelor este de 7 sau 3. Altă legendă spune că, venind în număr de trei, sunt considerate fiicele lui Macedon: Catarina, Zalina și Marina. Cuvântul iele nu trebuie rostit de om pentru că acesta va fi purtat de vânt spre pierzanie. Originea numelui lor provine de la „vel”, care înseamnă: vânt, mișcare și moarte, în unele culturi.

„În clipa următoare, se simţi prins de mâini şi fetele începură să se învârtească în cerc, strigând şi şuierând, şi parcă vocile veneau de foarte departe. – N-ai ghicit! N-ai ghicit! auzi el ca prin vis. Încercă să se oprească, să se smulgă din mâinile acelea care-l învârteau în iureş, ca într-o horă de iele, dar îi fu peste putinţă să se desprindă”
(La ţigănci)

Superstiții

Bărbații se apără de iele, pentru a nu le cădea pradă seducției lor, cu ajutorul usturoiului, busuiocului sau pelinului. Se crede că plantele astea au puterea de a ține la distanță frumoasele făpturi. De asemenea, este cunoscut faptul că leușteanul pus la ferestre te ajută să le alungi, alături de un descântec pentru videcarea lor de răutate. În unele zone, este suficient să-ți faci o cruce cu limba în cerul gurii.

Cântecul ielelor

Voi Ielelor
Măiastrelor
dușmane oamenilor
stăpânele vîntului
doamnele pământului
ce prin văzduh zburați
pe iarbă lunecați
și pe valuri călcați
vă duceți în locuri depărtate
în baltă, trestie, pustietate
unde popă nu toacă
unde fată nu joacă.
Vă duceți în gura vîntului
să vă loviți de toarta pământului.