Cine este, de fapt, medicul Virgil Musta. Secretul familiei celui care învinge virusul la Timișoara

Medicul timișorean Virgil Musta este șef de Secție la Spitalul de Boli Infecțioase ”Victor Babeș” din Timișoara. Acolo s-au vindecat peste 60 de pacienți cu coronavirus. Acesta provine dintr-o familie cu o istorie deosebită.

Cine este, de fapt, medicul Virgil Musta

De ceva vreme, numele medicului Virgil Musta de la Clinica de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie “Victor Babeş” e pe buzele tuturor românilor. Este purtător de cuvânt al spitalului de la Pădurea Verde, dar și principalul comunicator în ce privește situația provocată de coronavirus. Este cunoscut îndeosebi în Timișoara, pentru sfaturile medicale pe care le dă la Radio Timișoara și acțiunilor de prevenție în care este implicat.

Bătaie de joc! Judecătoarea lui Vlad Pascu, gest IREAL în public. Românii au rămas mască

Scandal! Smiley s-a filmat când își lovește soția. Gina Pistol e…

WOW! Carmen Iohannis i-a ȘOCAT pe toți! Cum a apărut în public: s-a văzut...

Este medic primar, cadru universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Victor Babeș” din Timișoara. Acesta este lăudat, și pe bună dreptate, pentru reușita pe care o are în vindecarea pacienților cu coronavirus. Dar, aflăm că seriozitatea doctorului Musta și generozitatea acestuia sunt trăsături moștenite de la un neam pe care documentele îl atestă acum mai bine de 250 de ani.

Filaret Musta, episcop al Caransebeșului

Filaret Musta a fost episcopul Caransebeșului, astfel că Virgil Musta poartă numele mândru al bănățenilor cărășeni.

“În 20 martie 1839, se naşte arhiereul (n.r.cea mai înaltă treaptă în ierarhia bisericească) Filaret Musta – primind la botez numele Filip, fiind unul dintre cei 12 copii ai capelanului Adam Musta din Văliug, amintit în documente ca preot în parohia Văliug în anul 1759!. Monah, protosinghel, arhimandrit datorită meritelor sale, <în unanima aprobare şi bucurie a Sinodului eparhial, în 23 aprilie 1902 Flaret Musta a fost numit vicar episcopesc al diecezei Caransebeşului>.

Acesta a primt multe ordine și decorații din partea mai marilor vremii, de la Franţ Iosef al Austro-Ungariei la Casa Regală a României

<În 1919, la întrunirea primului Senat al României, călugărul de la Caransebeş a fost ales preşedinte de onoare al primului Senat al României, iar după aceea i s-a oferit conducerea grupului parlamentar bănăţean>.

Arhiereul Filaret Musta a slujit Episcopia Caransebeşului timp de 61 de ani. Acesta a colaborat cu viitorul Patriarhul Miron Cristea între anii 1910-1919, timp în care Ilie Miron Cristea a fost Episcop al Caransebeşului”, a scris Dinu Barbu.

Protopopul Virgil Musta, tatăl lui Horia Musta

Protopopul Virgil Musta a fost tatăl lui Horia Musta, care s-a născut la 21 august 1914 în comuna Marghita Mare, lângă actualul oraş sârbesc Vârşeţ, viitor judecător.

“L-am cunoscut pe regretatul senior Musta – membru al PNL din anul 1932, în vara anului 1991, când am preluat redacţia Dialog liberal. Era în relaţii bune cu doctorul radiolog Pleş şi cu tatăl meu, cam toţi trei de aceeaşi vârstă, împărţind atunci aceleaşi idealuri post decembriste. Tempi passati…Ceea ce e demn de amintit este efortul făcut de magistratul Horia Musta în recuperare istoriei neamului său. Aşa că în 2009 trimite la tipar o carte deosebită pentru istoria Banatului, la care a lucrat mai mulţi ani. Tipărit la editura Marineasa în anul 2009, volumul se numeşte «Neamul mustonilor în Banat». A fost lansat în prezenţa Înaltpreasfinţitului Nicolae, Mitropolitul Banatului, adaugă Dinu Barbu.

Horia Musta a avut doi și băieţi: pe Ioan şi pe Virgil. Ambii au devenit medici în Timişoara. Dr. Ioan Musta este gastroenterolog la Spitalul Clinic Muncipal de Urgenţă Timişoara. Fratele său, devenit cunoscut datorită vindecării pacienţilor cu coronavirus, este, aşadar, Virgil Musta.

“Dintre toate cele demne de remarcat e şi modestia lui, mai ales acum, în vâltoarea laudelor din toate părţile. Dr. Virgil Musta a precizat, de câte ori a avut ocazia, că el aplică o anume schemă medicamentoasă, un indicat de profesorul Străinu- Cercel şi că pacienţii trataţi astfel erau tineri şi nu prezentau forme grave al infecţiei. Modestia, o calitate rară, dar nu şi la vechiul neam al mustonilor bănăţeni”, a precizat scriitorul Dinu Barbu.