Cine a fost singurul român condamnat la moarte deși pedeapsa a fost abolită în România, în 1990

Singurul român care a fost condamnat la moarte a luptat din răsputeri să-și reabiliteze numele, însă instanţa a menţinut definitiv decizia de condamnare din timpul regimului comunist. Judecătorii au respins solicitarea sa de anulare a condamnării din motive de procedură, în anul 2013. Mai exact, magistraţii au constatat că Răuţă nu a adus probe noi faţă de cele avute în vedere când s-a decis condamnarea sa. Constantin Răuță a decedat pe 15 iunie 2020.

El este singurul român condamnat la moarte, deși pedeapsa capitală a fost abolită în România, în 1990

Constantin Răuţă a fost trimis în 1973 în misiune în Statele Unite, să pregătească vizita pe care Nicola Ceauşescu urma să o facă la invitaţia preşedintelui de atunci, Richard Nixon. Astfel, bărbatul a plecat cu o  valiză plină de secrete de stat şi a dispărut în America.

Comuniștii i-au pecetluit soarta şi o instanţă de judecată l-a condamnat la moarte pe Constantin Răuță, pentru acuzaţia de trădare prin transmitere de secrete de stat. În schimb, în anul 2010, Tribunalul Militar i-a anulat mandatul de executare a pedepsei, însă Constantin Răuţă vrea dreptate până la capăt și vrea să-și reabilitaze numele.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

FOTO Primele declarații ale lui Jador, după nunta cu Oana Ciocan. Au apărut imaginile oficiale de la eveniment

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Constantin Rauta a decedat pe 15 iunie 2020

Constantin Răuță, la a treia încercare în fața magistraților pentru reabilitarea numelui

Ultima încercare, nereușită de altfel, a fost cea de-a treiea în faţa justiţiei din România, în anul 2013, unde bărbatul a vrut să arate că a fost condamnat pe nedrept şi să fie reabilitat.

Constantin Răuță a lucrat pentru NASA timp de 24 de ani

„Mie mi-e milă de oamenii care trebuie să traiască aici, sub această justiţie. Nici un stat nu s-a putut dezvolta dacă n-a avut o bază în justiţie”, spunea Constantin Răuţă.

Constantin Răuţă, fugit în America în anul 1973,  a făcut carieră acolo şi 24 de ani a lucrat la centrul de cercetări al NASA. Constantin Răuță a contribuit de  altfel și la proiectul scutului antirachetă de la Deveselu. Acesta a fost, însă, urmărit de securitate până la revoluţia din 1989.

SIE a încercat să îl racoleze pe Constantin Răuță

Constantin Răuţă a mai povestit că SIE a încercat să îl racoleze, dar a refuzat. Acum, Constantin Răuță are o relaţie apropiată cu fostul general Ioan Mihai Pacepa, fugit şi el în America.

Generalului Ion Pacepa i-a fost anulată condamnarea la moarte în 1999 şi a fost reabilitat de curând de statul român, în timp ce Constantin Răuţă s-a zbătut mult timp să îşi spele numele, însă fără succes.

Magistrații au respins cererea lui Constantin Răuță

Judecătorii au respins solicitarea sa de anulare a condamnării din motive de procedură. Bărbatul a utilizat toate căile extraordinare de atac prevăzute de lege şi nu mai are nici altă cale de a anula respectiva hotărâre.

Constantin Răuță a decedat în acest an, pe 15 iunie. Constantin Răuță a murit în SUA, țara care l-a adoptat și care i-a apreciat pregătirea. Răuță ajunsese un om de știință respectat în Statele Unite.

Condamnarea la moarte în comunism

Prima jumătate a perioadei comuniste a fost foarte dinamică din punct de vedere al pedepsei cu moartea. Astfel, pedeapsa cu moartea a devenit ca o formă de răzbunare deghizată de a-i pedepsi pe legionari, foștii adversari politici în comunism.

De asemenea, în 1949, prevederile legale referitoare la pedeapsa capitală au fost extinse și a cuprins numeroase infracțiuni economice și politice, cu intenția de a intimida o mare parte a românilor.

Pentru cine au folosit comuniștii condamnarea la moarte

Exploatarea propagandistică era axată pe publicitatea prevederilor legale și nu pe cazuri particulare, cu excepția cazului jafului bancar, ce a fost prezentat unei audiențe limitate.

Regimul comunist a folosit pedeapsa cu moartea pentru eliminarea fasciștilor, sabotorilor, trădătorilor ori a membrilor grupurilor de rezistență etc. Sentințele trebuiau să ofere aparența de legalitate necesară îmbunătățirii imaginii regimului și, în plus, aveau un rol preventiv general.

Situația s-a înrăutățit în anul 1958

Deși juriști de prim rang au dezbătut problema pedepsei cu moartea și au încercat să o abolească în 1956, prevederile legislative și aplicarea lor s-au înăsprit în anul 1958, când liderul stalinist Gheorghe Gheorghiu-Dej a inițiat un nou val de represiuni.

Asta datorită procesului de destalinizare ce a urmat morții lui Stalin în URSS, evenimentelor din Ungaria, 1956, retragerii trupelor sovietice din România din 1958 dar și ca urmare a unei presupuse creșteri a infracționalității economice.

Câte execuții capitale au avut loc în România

După multele execuții înregistrate în 1958-1959, cifrele se normalizează până la adoptarea noului cod penal din 1969, demonstrând din nou influența factorului politic asupra aplicării prevederilor legislative.

Lipsa surselor nu permite o imagine completă a fenomenului cu condamnarea la moarte, în timp ce o comparație cu alte state comuniste est-europene adeverește inexactitatea datelor, care totuși confirmă pentru perioada 1944-1968 un număr de 268 de execuții capitale.