Tendința concursului de frumusețe Miss România interbelică a fost inițiată de două reviste din două trusturi de presă rivale. Pe de o parte se afla Ilustrațiunea Română, iar pe de altă parte, Realitatea Ilustrată.
Amândouă publiațiile au organizat un concurs de frumusețe intitulat Miss România. Fiecare publicație era afiliată la o altă organizație internațională. Câștigătoarea concursului ”Ilustrațiunea Română” a fost calificată pentru Miss Europa. Ulterior i s-a oferit șansa de a participa la Miss Univers.
În cazul ”Realității Ilustrate”, câștigătoarea ar fi fost calificată direct la un Miss Univers paralel, desfășurat la început în Statele Unite și apoi în Europa.
În anii 1920 și 1930, concursurile internaționale au fost organizate în funcție de posibilitățile financiare, structurile sociale sau acordurile. Nu a existat un nivel global stabilit oficial și ritualul a urmat aceiași pași generici și linii directoare.
Promovarea agresivă, prezentarea finaliștilor, descrierea concursului, impresiile finale ale concurenților și, uneori, juriul, relatarea detaliată a participărilor internaționale, interviuri ample cu câștigătorii, împodobite cu o multitudine de ilustrații și portrete.
Cele două reviste rivale nici nu și-au menționat concurentul și au considerat concursurile internaționale la care erau afiliate ca fiind singurul, cel mai bun dintre cei mai buni și de cea mai mare importanță.
Nu au fost niciodată lipsiți de material de publicat, deoarece au fost singurele mijloace media recunoscute oficial de cele două comitete internaționale rivale.
Înainte, în timpul și după concursuri, dedică numere întregi tuturor evenimentelor legate de concurs. Aceste numere speciale au dedicat mai mult de jumătate din paginile lor reginelor de frumusețe.
Prima română care a participat la Miss Univers, în Galveston și Bruxelles, a fost Magda Demetrescu în 1929. Realitatea Ilustrată a publicat multe relatări despre Miss Univers 1929. Era vorba de vizita lui Lisl Goldarbeiter în România și călătoriile ei în toată România alături de Miss România, Magda Demetrescu.
Prima Miss România, Maria Demetrescu a câștigat locul 6 la competiția Miss Univers din SUA. Premiul a constat într-un ceas și 100 de dolari.
”Un poem plin de muzicalitate, un vis, o reverie, care îmbăta, te încânta, te adoarme. Frumoasă ca o zâna din poveștile trecutului, ea poartă în ochi și în păr caracteristica rasei noastre, negrul. Gurița mică și roșie ca o cireașă coaptă, un corp minunat, sculptat parcă, în cea mai fină marmoră, un picioruș micuț și nervos, brațe pline, de o albeață strălucitoare, iată admirabilele elemente ce împodobesc pe aceea care va purta tricolorul frumuseții române, peste Ocean.”, se spunea la vremea respectivă despre prima Miss România.
Se știu foarte puține lucruri despre Magda Demetrescu. Presa vremii spunea că tânăra venea dintr-o familie înstărită, a unui arhitect, pe numele său Nicolae Demetrescu și a soției sale Magda.
În urma unui accident ambii părinți mor, iar la vârsta de 5 ani micuța Magda este adoptată de mătușa ei, Maria Demetrescu. Pentru acele vremuri, și la prima ediție, ca să fii în concursul de Miss România, era o onoare patriotică în acea perioadă.
Prima condiție era să nu fie măritată și cu o moralitate fără cusur. Era interzis purtatul de corset, brasieră sau machiaj. Rochiile trebuiau să fie foarte simple, pentru a se putea vedea liniile corpului și grația mișcărilor.
”Mă înduioșează și mă stingherește această atenție deosebită. Cu ce am meritat-o și voiu putea oare, Doamne, Doamne, să înfățișez în America toată frumusețea țării mele?”, a declarat tânăra Magda Demetrescu când a aflt că este câștigătoare.
Ulterior, în 1930, Mariana Mirică a fost următoarea câștigătoare. După un hiatus de un an din cauza unor evenimente nefericite incredibile care au avut loc în succesiunea 14, și în 1935, Dorothée Cristesco la Bruxelles. Pentru Miss Europe-Miss Univers, prima care a participat a fost Mărioara Gănescu în 1929 , la Paris.
În 1930 Zoica Dona a participat la Miss Europe, la Cannes, Paris și Rio de Janeiro, în 1931 Tanți Vișoreanu, la Paris, în 1932 LilianDelescu, la Nisa, în 1933 Dina Mihalcea, la Madrid și în 1934 Hélène Dona, la Hastings, în Anglia.
Cu toate astea, în acele vremuri, organizatorii Miss România din ambele părți au căutat să-și sporească profiturile materiale și simbolice și să crească valoarea stocului României și, eventual, a regiunilor lor particulare, folosind reginele de frumusețe ca mijloace de frumusețe, prosperitate și dezvoltare. Cu alte cuvinte, au funcționat ca monedă reprezentativă într-un schimb de valori politice, sociale și economice.