China trădează Rusia?! Ce a făcut președintele Xi Jinping la Moscova, nici Putin nu a știut

O întrebare ce macină toți liderii care au urmărit îndeaproape vizita lui Xi Jinping la Moscova, de la debutul săptămânii curente, 20-26 martie: China trădează Rusia?! Ce a făcut șeful de stat de la Beijing, în timpul primei sale deplasări la Moscova. Vladimir Putin nu a știut nimic despre asta.

China trădează Rusia?!

Întâlnirea dintre Xi Jinping și Vladimir Putin, de la începutul săptămânii curente, 20-26 martie, nu a lăsat nicio urmă de îndoială privind intenția liderilor de stat de a se impune pe scena politică globală. În ciuda faptului că președintele Rusiei este din ce în ce mai izolat, omologul său a plecat de la Moscova lăsând în urmă cu mesaj foarte important.

Xi Jinping a plecat de la Kremlin marți seară, 21 martie, după cina de stat la care a luat parte împreună cu Vladimir Putin. În mesajul de la finalul întrunirii, liderul de la Beijing a avut grijă să reitereze un mesaj esențial, anume că dinamica puterii globale se află în plină schimbare.

Concluzia CSAT: TikTok l-a favorizat pe Călin Georgescu. Atacuri cibernetice și manipularea procesului electoral

Lucruri mai puțin știute despre Călin Georgescu. Din ce familie provine și câți copii are

Cum arăta Cristela Georgescu, în tinerețe. Imaginile au ajuns pe internet

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

În prezent, declarația sa capătă noi conotații. Asta deoarece s-a aflat că, în timp ce se afla la Moscova, Xi Jinping trimitea invitații pentru primul summit China – Asia Centrală. Informația a fost dezvăluită de către liderii Kazahstanului, Kîrgîzstanului, Tadjikistanului și Uzbekistanului.

Summit-ul China – Asia Centrală ar urma să aibă loc în luna mai 2023, la Beijing, potrivit liderilor statelor amintite anterior. Singurul care nu a reacționat în acest sens este Turkmenistanul, cel mai important furnizor de gaze al Chinei.

Interesele lui Xi Jinping în Asia Centrală

Relațiile dintre China și cele cinci state din Asia Centrală au avut parte de o dezvoltare impresionantă, de-a lungul celor treizeci de ani ce au urmat independenței pe care acestea au dobândit-o față de Uniunea Sovietică (1991).

În perioada sovietică, granițele Republicilor Socialiste Sovietice Kazah, Kârgâz și Tadjik cu China au fost instabile. Acesta a fost și motivul tensiunilor dintre Beijing și Moscova. La scurt timp după dezintegrarea Uniunii Sovietice și independența Kazahstanului, Kîrgîzstanului și Tadjikistanului, China și-a consolidat granițele cu acestea, precum și cu Rusia.

Unul dintre principalele motive pentru care China a urmărit delimitarea granițelor cu statele asiatice a fost asigurarea păcii în Turkistanul de Est sau Xinjiang. Regiunea a fost anexată de China cu ajutorul Uniunii Sovietice în anul 1949, când a fost înființată Republica Populară Chineză.

Dincolo de menținerea ordinii în Turkistanul de Est, China mai are câteva interese importante: investiția în combustibili și importarea celor fosili, inclusiv a petrolului, gazelor, a uraniului, precum și a altor minerale din Turkmenistan, Kazahstan și Uzbekistan. Numeroase conducte de petrol și gaze au fost înființate în ultimele două decenii pentru a satisface China.

Ce „plan măreț” are omologul lui Putin

În invitațiile trimise către Kazahstanului, Kîrgîzstanului, Tadjikistanului și Uzbekistanului, Xi Jinping și-a exprimat „nerăbdarea” să discute cu omologii săi despre un „plan măreț” de dezvoltare a relațiilor dintre China și Asia Centrală.

În contextul dat, mulți se întreabă care sunt, de fapt, intențiile lui Xi Jinping, care l-a numit pe Vladimir Putin un „prieten intim”.  La plecarea de la Moscova, președintele chinez i-a transmis omologului său rus: „Ai grijă, prieten drag”.

Te-ar putea interesa și: Putin și oficialii ruși nu sunt încântați de ce au obținut de la Xi Jinping. Influența Moscovei, subminată de China

Trebuie, totuși, precizat că Xi Jinping stârnește teamă și opoziție în rândul populațiilor din Asia Centrală, în mod special în Kîrgîzstan și Kazahstan. Aici, oamenii acuză acapararea terenurilor de către chinezi, creșterea datoriilor față de Beijing și represiunea aplicată de regimul de la Beijing împotriva musulmanilor uiguri din Xinjiang.