4 județe din România cu cele mai mari pensii după marea recalculare. Cine este cel mai bine plătit pensionar

Recalcularea pensiilor din sistemul public românesc, inițiată la începutul anului 2024, scoate în evidență discrepanțe majore între veniturile pensionarilor. În timp ce un număr restrâns de persoane beneficiază de pensii extrem de mari, pentru cea mai mare parte a pensionarilor din România, situația rămâne dificilă. Această distribuție neuniformă a pensiilor ridică semne de întrebare legate de sustenabilitatea sistemului public de pensii și de echitatea sa.

Pensiile de lux: privilegiații sistemului

Cea mai mare pensie din România, după recalculare, ajunge la 108.627 lei pe lună. Beneficiarul acestui venit impresionant rămâne cu aproape 98.000 de lei după ce plătește un impozit de aproximativ 10.000 de lei. Această sumă este echivalentul a aproximativ 19.600 de euro lunar, o cifră incredibilă pentru standardele economice din România.

De altfel, există un mic grup de pensionari privilegiați care încasează venituri lunare uriașe. În întreaga țară, aproximativ 20 de pensionari au pensii mai mari de 40.000 de lei pe lună, conform datelor Casei Naționale de Pensii. Al doilea cel mai mare venit lunar se ridică la 94.519 lei brut, echivalentul a 81.000 de lei net, în timp ce a treia cea mai mare pensie publică din România este de 89.991 lei brut.

Avocatul Adrian Cuculis lămurește misterul averii lui Silviu Prigoană. Cât o să le revină copiilor Adrianei Bahmuțeanu și ce drepturi are jurnalista

Liviu Dragnea, “trădarea” supremă față de PSD: “Presă plătită îl apără pe Ciolacu în cazul Nordis!”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Aceste pensii impresionante nu sunt doar un rezultat al contribuțiilor mari de-a lungul vieții active, ci și al unor legi favorabile și condițiilor speciale de muncă sau activități desfășurate în domenii bine plătite. De exemplu, unii dintre acești pensionari au lucrat în străinătate sau în companii multinaționale în anii ’90 și 2000, ceea ce le-a permis să aibă salarii mari și, implicit, contribuții semnificative la pensie.

Un caz particular este cel al unei femei care a lucrat ca femeie de serviciu la Ambasada Americii în România și care acum încasează o pensie de aproximativ 6.000 de lei pe lună, mult peste pensia medie din țară.

Topul pensiilor publice

În topul celor mai mari pensii publice din România, pe lângă cele menționate anterior, se mai află venituri de 81.299 lei, 72.317 lei și 70.972 lei. Chiar și pensiile mai „modeste” din acest clasament ajung la sume considerabile. De exemplu, a zecea cea mai mare pensie din sistemul public este de 62.654 lei, iar a douăzecea este de 49.379 lei.

Citește și: Următoarea majorare a pensiilor, mai aproape decât crezi. Cu cât cresc pensiile din ianuarie 2025, cum se calculează

Aceste cifre sunt impresionante, mai ales în comparație cu pensia medie din România, care, după creșterea de 20% din septembrie 2024, ajunge la 2.792 de lei brut. În ciuda acestei creșteri, discrepanțele între pensiile de lux și pensiile medii sau mici rămân izbitoare.

Diferențe regionale semnificative

Discrepanțele nu se manifestă doar între pensiile mari și cele medii, ci și între regiunile țării. Bucureștiul și câteva județe din vestul și centrul țării, cum ar fi Hunedoara, Brașov, Gorj și Prahova, beneficiază de cele mai mari pensii. De exemplu, în Sectorul 1 al Capitalei, pensia medie brută a depășit 4.000 de lei după recalculare, o sumă care reflectă nivelul ridicat al salariilor și contribuțiilor înregistrate în aceste zone.

În alte sectoare din București și în județe precum Galați sau Prahova, pensia medie depășește 3.000 de lei brut. Aceste cifre contrastă puternic cu pensiile din județele din sudul și estul țării. De exemplu, în Botoșani, pensia medie brută este de doar 2.213 lei, cea mai mică din România.

Aceste diferențe regionale reflectă disparitățile economice și sociale din țară, precum și nivelul diferit de contribuții la sistemul public de pensii de-a lungul anilor. Regiunile mai sărace, unde locurile de muncă bine plătite au fost mai puține, au rămas în urmă în ceea ce privește veniturile pensionarilor.

Provocările pentru bugetul de stat

Sistemul public de pensii din România se confruntă cu provocări majore, în special din cauza numărului mare de pensionari și a presiunilor financiare crescânde asupra bugetului de stat. În prezent, în România există aproximativ 4,6 milioane de pensionari, iar statul alocă lunar peste 12,8 miliarde de lei pentru plata pensiilor.

În acest context, specialiștii Băncii Naționale a României avertizează că noile creșteri ale pensiilor vor pune o presiune suplimentară pe buget și ar putea alimenta inflația. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat recent:

„Depinde dacă se găsesc resursele de plată. Dacă se găsesc resursele de plată pentru aceste pensii. În cadrul unui echilibru bugetar, efectul nu poate să fie negativ. Să vedem de unde se găsesc aceste resurse.”

La rândul său, economistul Bogdan Găvan subliniază că această creștere a pensiilor va avea un impact asupra inflației, prelungind procesul de scădere a acesteia.

„Vom vedea în noua prognoză o mică inflamare a inflației și o tergiversare a aterizării inflației, ceea ce va situa România pe primul loc în Europa în acest sens”, a explicat Găvan.

Citește și: Noul sistem de verificare a pensiilor după recalculare, confirmat de Casa de Pensii. Cum ajută pensionarii, cine va avea de câștigat

Nemulțumirile pensionarilor și provocările birocratice

În ciuda creșterilor recente și a recalculărilor, mulți pensionari continuă să se confrunte cu probleme legate de deciziile administrative. Pensionarii se plâng de erori în recalculare, de întârzieri în emiterea deciziilor sau de lipsa de claritate în comunicarea cu Casele de Pensii. În aceste zile, ultimele documente de recalculare sunt distribuite, dar nemulțumirile persistă.

Cu toate acestea, pentru cei mai mulți pensionari, orice creștere a pensiei este binevenită, mai ales în contextul economic actual, marcat de creșterea prețurilor și inflație.

Recalcularea pensiilor din 2024 a scos la iveală diferențe semnificative între veniturile pensionarilor din România. În timp ce un mic grup de persoane beneficiază de pensii de lux, majoritatea pensionarilor se confruntă în continuare cu venituri modeste, care abia le permit să facă față cheltuielilor de zi cu zi. Provocările financiare ale sistemului public de pensii rămân o problemă de actualitate, iar sustenabilitatea acestuia va depinde în mare măsură de găsirea unor resurse bugetare adecvate.