4 alimente achiziționate des din magazine se află în topul celor mai falsificate produse din întreaga lume, arată baza de date Food Fraud Database, certificată ONU. Medicul Mihaela Bilic a explicat cum poți deosebi un aliment autentic de unul contrafăcut. Detaliile pe care trebuie să le verifici în supermarket.
Falsificarea alimentelor nu este o tactică nouă de a introduce pe piață produse de proastă calitate. Principalul motiv pentru care se recurge la acest obicei este cheltuiala. Un produs de calitate are un preț mai ridicat decât unul falsificat, din cauza materiilor prime din care sunt obținute, în cantitate limitată.
În unele cazuri, este nevoie și de timp pentru a aduce un aliment la calitatea necesară. Așa se întâmplă la brânzeturi, șampanie sau jambon, unde este nevoie de un interval minim de maturare sau fermentare. Acest detaliu crește și mai mult prețul, producătorii încercând să economisească bani de fapt.
Uleiul de măsline extravirgin este primul în topul celor 4 alimente cel mai des contrafăcute pe piață. Apreciat pentru aroma și beneficiile sale pentru sănătate, produsul cumpărat de la magazin este deseori falsificat, fiind diluat cu uleiuri mai ieftine, cum ar fi cele de floarea-soarelui sau rapiță.
Pe locul doi în topul alimentelor contrafăcute se află mierea. În forma ei naturală, mierea poate fi adulterată cu siropuri de zahăr sau îndulcitori artificiali. Această tehnică afectează și calitatea, precum și valoarea nutritivă a produsului alimentar cumpărat de la magazin.
Pentru a reduce costurile de producție, în brânză se adaugă uleiuri vegetale, amidon și alte ingrediente mai ieftine. Acest produs alimentar se află pe locul 3 în topul alimentelor contrafăcute din magazine, fiind urmat de cafeaua măcinată, umflată deseori cu cicoare, orz sau alte adaosuri.
Dacă faci cumpărăturile în magazin și nu știi cum să deosebești alimentele autentice de cele contrafăcute, primul lucru pe care trebuie să-l verifici este eticheta. Dacă aceasta nu precizează proveniența ingredientelor și locul de producție, este un detaliu destul de suspicios.
Folosirea unor termeni generali pentru a ascunde calitatea proastă a unor ingrediente este un alt indiciu că alimentul ar putea să fie contrafăcut. Specialiștii spun că, de exemplu, uleiul de măsline autentic ar trebui să prezinte informații privind originea măslinelor, cine l-a fabricat și un preț nu chiar mic.
„Faceți efortul să citiți etichetele cu atenție și cheltuiți pe produsele care își respectă cu adevărat promisiunea seriozității, transparenței și calității. Mai bine mai puțin și mai scump. În felul ăsta ne protejăm sănătatea”, a concluzionat medicul nutriționist Mihaela Bilic.