Cel mai periculos pește din Marea Neagră. Este, cu adevărat, un monstru. Puțini români știau că există

Cel mai periculos pește din Marea Neagră. Este, cu adevărat, un monstru. Puțini români știau că există
Cel mai periculos pește din Marea Neagră. Este, cu adevărat, un monstru. Puțini români știau că există

Deși se cunoaște că în Marea Neagră, după o adâncime de peste 100 de metri este aproape lipsită de viață, deci supraviețuirea unor animale de mare este nerealistă, totuși, există o specie care preferă adâncimile mari: dracul de mare sau peștele pescar, cunoscut ca fiind cel mai periculos din Marea Neagră.

Dracul de mare, cel mai periculos pește din Marea Neagră

Dracul de mare (Lophius piscatorius) cunoscut și ca pește pescar sau pește undițar, este un pește marin răpitor teleostean care trăiește în Oceanul Atlantic, Marea Nordului, Marea Mediterană și rar în Marea Neagră. El a fost găsit în Marea Neagră lângă țărmul Caucazului, Crimeei, Turciei, Bulgariei și României.

Corpul său atinge o lungime de 2 metri și o greutate de 58 de kilograme. Tăriește până la 20 de ani ori chiar mai mult. Are capul mare, puternic, gura este enormă și prevăzută cu mulți dinți lungi, ascuțiți și înclinați. Aspectul exterior al masculilor și femelelor este aproape identic. Masculii sunt, însă, mai mici. Masculii maturi au în medie 49-58 centimetri, iar femelele 73-98 centimetri.

Pielea le este fără solzi, cu numeroase franjuri mici cărnoase în jurul fălcii interioare și de-a lungul laturilor capului care se extind și pe laturile corpului. Are două înotătoare, formate din spini subțiri aflați pe cap și în spatele capului.

Cel mai periculos pește din Marea Neagră. Este, cu adevărat, un monstru. Puțini români știau că există
Particularităţile morfologice ale dracului de mare

Deși descrierea îl înfățișează ca fiind un pește răpitor lacom, care ar vâna continuu, este un prost înotător și își petrece majoritatea timpului stând ascuns între alge sau îngropat în nămol, de unde își scoate din frunte undița, mișcând-o stânga-dreapta. Peștii o iau drept un vermișor și se apropie să-l înghită, moment în care dracul de mare cască gura sa uriașă și înghite într-o clipă apa cu tot cu pește.

Specia se reproduce în februarie-mai. Icrele sunt mari și sunt depuse într-o panglică lungă de 10 metri lungime, o lățime de 0,5 metri și o grosime de 4-6 milimetri și conține 1,3-3,0 milioane de icre. Carnea acestui pește este gustoasă, fiind pescuit în scopuri economice în mai multe țări.

Spaima litoralului

În 2010, șapte turiști aflați pe litoral, majoritatea pescari amatori, au ajuns la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Constanța, după ce, în ultimele zile, fuseseră înțepați cu aripile înotătoare de pești mici veninoși, cunoscuți ca dracul de mare. Victimelor li s-au aplicat tratamente de specialitate și niciuna nu a rămas spitalizată. Conform cadrelor medicale, înțepăturile cu venin pot duce la șoc anafilactic și chiar la deces, pe un fond alergic, îndeosebi la copii și la vârstnici.