Satul natal al dictatorului Nicolae Ceaușescu a fost martorul celui mai mare blat din istoria fotbalului românesc. Un meci în care echipa echipa de fotbal din Scornicești avea nevoie de o diferență mare de scor a fost prelungit cât a fost nevoie. S-a încheiat 18-0, deși nu era nevoie de acel scor. Însă dintr-o neînțelegere s-a ajuns la acel scor astronomic.
În perioada comunistă, românii trăiau într-o stare de teroare, mai ales când se pomenea de Nicolae Ceaușescu, „cel mai iubit fiu al poporului” din acele vremuri. Fostul șef al statului voia să facă din Scornicești, localitatea sa natală, una despre care să se vorbească la superlativ oriunde în lume. Nu conta prin ce mijloace, doar să se vorbească despre Scornicești. Oamenii îi făceau pe plac. Așa a ajuns și echipa de fotbal Viitorul Scornicești să fie protagonista celui mai mare blat din istoria fotbalului românesc. Echipa din satul natal al lui Nicolae Ceaușescu se lupta pentru promovarea în Divizia B (actuala Liga 2), fiind repartizată în Seria a VI-a, din Divizia C.
Pe 21 iunie 1978, în penultima etapă de campionat, a fost un duel de la distanță pentru promovarea în Divizia B, între concurentele la promovare Flacăra Moreni și supriza Viitorul Scornicești, aflate atunci la egalitate de puncte. Scorniceștiul juca acasă cu Electrodul Sadu, echipă deja retrogradată, iar Flacăra Moreni primea acasă pe Rova Roșiori. „A fost panaramă”, a spus, peste ani, Dumitru Dragomir, cel care a fost o perioadă președinte al echipei din Scornicești.
Oltenii s-au pregătit pentru acea confruntare în condițiile tehnice pe care le permiteau vremurile. „Nu erau telefoane. Și au pus mașini de poliție din 30 în 30 de kilometri. Și un polițist care stătea mai prost cu cartea a zis la pauză că e 9-0. Și-au început să dea și ei goluri după aceea. Era panaramă. Diviziile inferioare… Nu veneau observatori, nu venea nimeni”, a spus Dumitru Dragomir.
Echipa din Scornicești s-a impus cu incredibilul scor de 18-0, deși nu era nevoie, întrucât Flacăra învinsese doar cu 2-1 pe Roșiori. În ultima etapă, oltenii au învins la Videle cu 2-0, au câștigat seria și au promovat în „B”, având un golaveraj de 95-24 şi 47 de puncte.
Aroganțele au continuat la Scornicești, mai ales că echipa ajunsese între timp în prima divizie, în 1981. Astfel, în a doua jumătate a anilor 80, când Ceaușescu le ordonase românilor să strângă cureaua și fostul dictator își ținea în beznă, foame și frig poporul care era obligat să-l aduleze, cumnatul său Vasile Lică Bărbulescu a decis construcția unui stadion de 25.000 de locuri, într-un sat care nu depășea 5.000 de suflete. Un stadion proiectat să reziste 400 de ani, în care s-au băgat 400 de milioane de lei, adică peste 22 de milioane de dolari, la acea vreme. Un proiect ascuns lui Nicolae Ceaușescu, dar fostul dictator a descoperit șantierul într-o vizită de lucru pe care a făcut-o la Scornicești, unde a fost întâmpinat de tot satul.
„Acum dacă tot v-ați apucat de el, terminați lucrările”, i-ar fi spus atunci Nicolae Ceaușescu lui Lică Bărbulescu. Trei ani a durat construcția stadionului unde au ajuns să joace marii fotbaliști autohtoni. Unii chiar au ajuns să și îmbrace tricoul echipei din Scornicești, așa cum este cazul lui Dorinel Munteanu, recordmenul de selecții în echipa națională a României.
Actualul antrenor al divizionarei secunde CSM Reșița povestește cum a ajuns la Scornicești, la finalul anilor 80, trecând mai întâi pe la Steaua, pe timpul satisfacerii stagiului militar:
„Ne-au urcat într-o dimineață într-o dubiță albă cu numere de Olt. Ne-a preluat direct Gheorghiță Bărbulescu, mare mahăr la Scornicești, din familia lui Ceaușescu. Sincer, tot drumul am plâns. Mă gândeam la ce-i mai rău: „Ce naiba caut la Scornicești? Ce să fac eu acolo?!”. Tipul m-a luat însă cu binișorul: „Măi, băiete, stai liniștit! Tu o să fii «copilul» meu! N-o să-ți lipsească nimic!”. Am fost dezamăgit la început. Pe urmă, mi-am revenit când am văzut ce trai au fotbaliștii acolo”, a povestit Dorinel Munteanu, pentru GSP.
Dorinel Munteanu, 51 de ani, a jucat 33 de meciuri pentru FC Olt și a marcat două goluri, în sezonul 1988-1989.