Cum a încercat Ceaușescu să-i facă pe români să uite de Crăciun

La începutulul anilor ’50 principalul obiectiv al comuniștilor cu Nicolae Ceaușescu în frunte era să să transforme poporul român, care era în mare parte ortodox- creștin, într-unul ateu. În acest sens Ceaușescu a încercat să șteargă cuvântul Crăciun din istorie.

Nicolae Ceaușescu, fostul dictator al României a încercat cu orice preț să ștargă din conștiința românilor conotația creștină a Crăciunului. Astfel, Moș Crăciun a fost înlocuit de Moș Gerilă, iar Bradul de Crăciun a fost transormat în Pom de iarnă. Practic cuvântul Crăciun urma să fie șters din istorie.

Pentru a duce la sfârșit acest plan malefic, comuniștii au transformat zilele de 25 și 26 decembrie în zile lucrătoare. Așa au sperat că vor reuși să șteargă Crăciunul din calendarul românilor.

Cum arată Corina Bode, partenera lui Honorius Prigoană. A trăit mereu în lux și opulență

Soția lui Emil Boc, apariție de senzație. A făcut furori pe podiumul de modă. Cum arată Oana și cu ce se ocupă

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Din anul 1948, zilele de sărbătoare creştină au fost transformate în zile obişnuite de lucru, iar moșul nu arăta în niciun caz așa cum îl știm noi astăzi cu barbă albă și haine roșii. În ziarele de la vremea respectivă, moșul apărea sub denumirea de Moș Gerilă.

Dacă Moș Crăciun și bradul de Crăciu nu mai existau, în consecință nu mai existau nici Sărbatorile de Crăciun. Acestea s-au regrupat sub numele de Sărbători de iarnă. Iar startul sărbătorilor de iarnă se dădea după 27 decembrie, când trecea Sărbătoarea sfântă. Moş Gerilă venea în ultimele nopţi din an, 30 sau 31 decembrie.

Moşul comunist Gerilă

Moșul devenise un activist de partid, iar serbările de Crăciun erau sinstre. Copiii erau adunați de comuniști în fabrici şi uzine în fața moșului, unde pentru a primi cadouri trebuiau să recite poezii comuniste.

Versurile special create pentru noul moş ,Gerilă, aveau şi ele tentă socialistă. De aceea printre versurile poeziei, se regăsesc următoarele cuvinte: copii cât mai cuminţi, cu note mari, clase fără corigenţi, cadouri cât mai puţine.

„Moş Gerilă toţi îmi spun

Că eşti darnic şi eşti bun

Dar să stii mai din’ainte

C-am fost băieţel cuminte,

Şi mai spun aşa să ştii

Ca eu nu-ţi cer jucării

Cum ţi-ar cere şi alţi copii.

Însă nu m-aş supăra Dacă tot mi-ai da ceva”

Moş Gerilă şi darurile lui erau produsul societăţii comuniste, iar recunoştinţa copiilor trebuia să se întoarcă către partid. Mesajele din revistele pentru pionieri şi UTC-işti  îndemnau în acest sens.

„Anotimpul alb, zilele care au mai rămas pînă la sfîrşitului anului calendaristic poartă gîndurile copiilor de la bradul frumos împodobit ce scînteiază în lumina jocului de artificii, la sacul plin cu daruri al luiMoş Gerilă, pe care-l întîmpină cu voioşia cîntecului, cu fapte frumoase, cu notele bune şi foarte bune din carnetul de elev. Surprizele care-i aşteaptă sînt multe şi foarte plăcute căci societatea noastră s-a îngrijit din vreme ca cei aproape 4,2 milioane de copii ai ţării să aibă o vacanţă plină de bucurii, iar tradiţionalele sărbători ale pomului de iarnă să fie mai strălucitoare ca oricînd”, scria revista Cutezătorii din anii 80, potrivit Adevărul.

Pluguşorul comunist al lui Ceaușescu

Comuniștii și-au pus amprenta pe tot ceea ce înseamnă tradiție de Crăciun. Deci, prin urmare cântecele și colindele clasice, au suferit modidicări majore.

Pluguşorul în varianta clasică a dispărut vreme de câteva decenii, sub Ceauşescu, acesta a fost înlocuit cu o variantă agreată de partid, în care copiii şi tinerii care mergeau la uratul nu uitau să amintească recunoştinţa faţă de partid şi, mai ales, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

„Aho, aho, copii şi fraţi/ Staţi puţin şi nu mînaţi/ Şi urarea mi-ascultaţi/ C-am pornit-o de cu zori/ Prin ţară colindători/ Prin oraşe, prin comune/ Cu urările străbune/ De viaţă, de sănătate/ La constructorii voinici/ La mineri, la-nvăţători/ Că ni-e ţara cîmp de flori/ Răsădit de muncitori/ Tînăr să se-nalţe-n soare/ Cu uzine, cu ogoare/Şi cu vise minunate (…)Anul care s-a-ncheiat/ A fost mîndru … Pentru zile minunate/ De partid asigurate/Anul care s-a-ncheiat/A fost mîndru şi bogat/Am’nălţat un imn ales/ Pentru-al XII-lea Congres/Cîntând dragostea fierbinte/ Pentru bravul preşedinte/Reales de-al ţării For/ Şi de întregul popor/ Să ne fie înainte/Înţelept conducător/ Nalt exemplu, far şi zbor ….” suna Pluguşorul din 1980.

Crăciunul cu perdeaua trasă

Crăciunul copiilor din vremea lui Ceaușescu, a fost îngrozitor. Ei intrau în vacanța de iarnă după 22 decembrie, dar nu aveau voie să se bucure de Crăciun, decât după 27 decembrie. Și tot după această dată aveau voie să împodobească „pomul de iarnă”.

Cei care îndrăzneau să împodobească bradul mai devreme îl așezau departe de ferestre și nu puneau în niciun caz instalații de iluminat, pentru că nu voiau să atragă atenția. Podoabele principale erau globulețele și aranjamentele din hârtie creponată, deoarece beteala nu se găsea în magazine. Sărbătorile de iarnă începeau cu Revelionul, iar dacă azi toți românii fac Crăciunul cu Dan Negru, pe atunci trecerea dintre ani se făcea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu.

„Dragi tovarăşi şi preteni, cetăţeni ai Republicii Socialiste România, intrăm în noul an cu încrederea deplină în forţele poporului nostru, în capacitatea sa creatoare. Pe baza realizărilor de până acum, privim cu încredere deplină în realizarea programelor de dezvoltare economico-socială, în victoria socialismului şi comunismului în patria noastră”, spunea Nicolae Ceauşescu, la Revelionul din 1988, ultimul său mesaj transmis în noaptea dintre ani.