Cea mai violentă tornadă din istoria României. Câți oameni au murit

Climatologiile tornadei sunt importante pentru înțelegerea formării și caracteristicilor furtunilor convective severe și, de asemenea, pentru a cuantifica mai bine riscurile pe care le reprezintă tornadele. Frecvențele raportate ale tornadelor sunt, în general, mai mici în Europa comparativ cu Statele Unite. În studiul său privind tornadele și canalele de apă din Europa, Alfred Wegener a estimat că cel puțin 100 de tornade apar în fiecare an în Europa.

Cea mai violentă tornadă din istoria României

O tornadă este definită ca „o coloană de aer care se rotește violent, în contact cu solul, fie pandantiv dintr-un nor cumuliform, fie sub un nor cumuliform și adesea, dar nu întotdeauna, vizibilă ca un nor de pâlnie. Această definiție a unei tornade a fost utilizată de Administrația Națională Meteorologică Română (ANMR) încă din 2005.

Intensitatea tuturor tornadelor din baza de date a tornadelor din România a fost evaluată în urma abordării lui Rauhala și a colaboratorilor săi încă din 2012, bazat pe scara de măsurare ”Fujita”, adoptată ca măsură a intensității unei tornade încă din 1981, și îndrumări pentru atribuirea daunelor provocate de tornadă clădirilor.

Prima climatologie a tornadelor pentru România este prezentată pe baza seturilor de date obținute din trei perioade cuprinse între 1822 și 2013. Perioada istorică, 1822–1944, conține 33 de rapoarte de tornadă provenite din arhive de ziare istorice și publicații ale Institutului Meteorologic din România.

Dovezi ale observațiilor tornadei în România înainte de secolul al XIX-lea se găsesc în reprezentarea tornadelor în mitologia populară a României.

Perioada socialistă, 1945–89, conține doar șapte rapoarte de tornadă, probabil pentru că în această perioadă se credea că tornadele nu au avut loc în România.

Perioada recentă, 1990-2013, conține 89 de rapoarte de tornadă provenite din surse mass-media și rapoarte ale martorilor oculari. Din cele 129 de tornade din baza de date a tornadelor din România, 98 au fost raportate în perioada mai – iulie, cu un vârf în luna mai, mai exact în 36 de rapoarte.

Majoritatea tornadelor, 28 de rapoarte, au avut loc în orele după-amiezii, între orele 15:00–16:59, ora locală. Tornadele au fost raportate mai frecvent în estul României în comparație cu alte regiuni ale țării, cu un maxim în sud-estul României.

Primul raport de tornadă din România este de la începutul secolului al XIX-lea, dar tornadele au fost observate anterior, așa cum arată mitologia populară românească legată de figura „dragonului”  și „vrăjitorul”.

Tornadele nu au fost evenimente necunoscute în România înainte de secolul al XIX-lea, după cum arată distribuția geografică a surselor folclorice în care tornadele sunt menționate ca balauri. Pentru sud-estul României, nu au putut fi identificate surse de folclor în care tornadele sunt reprezentate ca dragoni, în ciuda faptului că un număr mare de tornade din perioada recentă sunt raportate în această regiune.

Primul raport istoric al unei tornade din România este din 4 iunie 1822 și a avut loc în Banat, lângă Timișoara. Furtuna severă, descrisă ca un vârtej, a lovit mai multe sate și a distrus case și biserici și a dezrădăcinat sau rupt copaci mari, daunele fiind evaluate la aproximativ 90,0000 florini, aproximativ 1 milion de dolari SUA în 2014.

Primul studiu de caz al unei tornade din România, care descrie tornada din 9 iunie 1886 care a lovit Bucureștiul, a fost publicat în al doilea număr al Analelor (Hepites 1887). Tornada a avut loc aproape de Institutul Meteorologic, permițând astfel observații detaliate. Cel puțin trei case au fost distruse complet și o persoană a fost ucisă de tornadă.

Majoritatea rapoartelor istorice despre tornade provin din arhive de ziare. Pentru a găsi aceste rapoarte, ziarele între 18293 și 1944 pot fi studiate folosind arhive de la Biblioteca Digitală din București. Cel mai semnificativ eveniment tornadic preluat din arhive de ziare este o tornadă clasată ca eveniment de categoria 3 (F3) pe scara Fujita care a avut loc la 13 mai 1912.

Câți oameni au murit în timpul fenomenului

Una dintre cele mai puternice tornade pe teritoriul României, a avut loc în data de de 13 mai 1912, fiind catalogată ca o tornadă de gradul F3, în zona Breţcu, din județul Covasna.

O tornadă violentă F3 a lovit orașul Brețcu distrugând 1.548 de case și ucigând 17 persoane și rănind alte 150, și a provocat pagube importante în alte cinci sate lângă Dej, centrul României, aceasta fiind cea mai violentă tornadă înregistrată în România ultimelor 150 de ani.

După căderea Cortinei de Fier și a Revoluției Române din 1989, nu a existat o recunoaștere formală a faptului că tornadele pot apărea în România. Această situație s-a schimbat în august 2002, când o tornadă F3 + care traversa sud-estul României a fost responsabilă pentru cel puțin trei decese și distrugerea a 33 de case, în principal în satul Făcăeni.

Deși nu a fost prima tornadă F3 documentată în România, a fost prima tornadă F3 + a cărei circulație a furtunii mamă a fost observată cu noua rețea de radar românesc Doppler instalată în 2002.

Datele furnizate de rețeaua radar românească și algoritmii de date radar pentru mezocicloni și detectarea tornadelor au fost folosite cu succes în 2005 pentru a emite prima avertizare de tornadă din România.

După 2005, la ANMR a început o documentare sistematică și o analiză a rapoartelor privind tornadele, cu scopul dezvoltării unei baze de date privind tornadele pentru România.