Un record inedit şi neaşteptat este deţinut de România. Este vorba despre cea mai mică bancnotă din lume. Iată cum arată şi cât valorează!
În 1917, în plin Război Mondial, Ministerul de Finanţe al României emitea de urgenţă o bancnotă de 10 bani. Dimensiunile sale sunt, fără îndoială, demne de Cartea Recordurilor: 27,5 x 38 milimetri. Colorată în verde şi portocaliu, pe ea se pot vedea anul de emisie şi cuvântul “România”. Pe avers, se poate observa chipul lui Ferdinand I al României (rege între 10 Octombrie 1914 – până la moartea sa la 20 Iulie 1927), iar pe revers, stema României.
Dacă vă întrebaţi ce puteai cumpăra cu această bancnotă, ei, bine, se pare că nu mare lucru. Un kilogram de pâine costa, chiar înainte de “Marele Război”, 27 de bani, un kilogram de porc – 1,25 de lei, iar pentru 10 ouă de găină plăteai 75 de bani.
Un alt record interesant legat de bani este de cea mai scumpă monedă din lume. Moneda de aur de 20 de dolari, din 1933, a fost vândută, în 2002, pentru suma uriaşă de 7.590.020 de dolari, la New York.
În ceea ce priveşte prima emisie românească de monedă, aceasta a avut loc în timpul domniei lui Vladislav I (1364-1377 în Ţara Românească). Voievodul a bătut ducaţi munteni din argint. A urmat apoi Petru Muşat în Moldova – groşi de argint. De-a lungul secolelor, pe teritoriul românesc au circulat peste 100 de monede diferite: zloţi, carboave ruseşti, taleri turceşti sau galbeni austrieci.
România are, de fapt, două recorduri mondiale legate de partea financiară. Prima decapitare de domnitor din lume ce ţine de fabricarea banilor a fost a lui Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714). Acesta a emis o monedă-medalie cu efigia sa pe ea, încălcând astfel religia musulmană şi oferind un motiv perfect turcilor să îi ceară capul.
Abia în 1831 în Transilvania şi un an mai târziu în Moldova, prin Regulamentele Organice, se stabilesc monedele oficiale care pot fi folosite pe teritoriul românesc: galbenul austriac şi sfanţul de argint. Deşi Alexandru Ioan Cuza propune batere de monedă care să se numească “romanat”, acest lucru nu poate deveni realitate din cauza otomanilor care nu acceptă emisia de monede a statelor vasale.
Monetăria Statului s-a înfiinţat în martie 1870, moment din care s-a putut bate monedă. Până atunci, monedele erau bătute în majoritate în străinătate, mai ales la Birmingham.
La 1 aprilie 1880, Banca Naţională a României a fost deschisă, fiind singura abilitată să emită monedă de metal şi hârtie. După Primul Război Mondial, leul românesc este grav afectat de inflaţie din cauza distrugerii economiei româneşti în război. Şi preschimbarea banilor străini din teritoriile noi a contribuit la acest aspect.