Cea mai mare dramă a lui Tudor Chirilă. Juratul de la Vocea României suferă și acum: ”Nu am apucat să ne luăm rămas bun!”

Tudor Chirilă și-a pierdut tatăl în anul 1999 și nu a trecut încă peste această dramă. Juratul de la Vocea Românei a rememorat momentele petrecute alături de părintele său, de la care nu a apucat să își ia rămas bun înainte să moară.

Cea mai mare dramă a lui Tudor Chirilă

Ioan Chirilă s-a stins din viață pe 21 noiembrie 1999, la vârsta de 74 de ani. Fiul său nu a apucat să își ia rămas bun de la fostul jurnalist sportiv și scriitor. Într-un mesaj postat pe blogul personal, Tudor Chirilă a rememorat cele mai frumoase moemente petrecute alături de tatăl său.

„După ce am devenit părinte am înțeles mai profund că un copil își va privi tatăl diferit, la vârste diferite. Aici unde sunt eu acum e mai importantă istoria mea personală cu tata decât nevoia orgolioasă de a aminti unei lumi întregi că el a fost Ioan Chirilă. Astăzi el e tata, care deschidea ușor ușa camerei mele doar ca să verifice dacă citesc și o închidea imediat, la fel de încet, cu delicatețe și un zâmbet satisfăcut pe față. Bărbatul care m-a ținut strâns în brațe în timpul cutremurului din ’77 (poate de la strângerea aia puternică nu mi-e mie frică de cutremure).

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

Elena Udrea, în lacrimi în închisoare, unde petrece sărbătorile departe de fiica ei: ”Le doresc un Crăciun ca al meu!”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Ioan Chirilă

Același tata care cobora din bloc cu pașii ușor târșâiți douăzecișidoi de ani mai târziu ca să vadă mașina formației, să schimbe două vorbe cu colegii mei din Vama Veche și să-i spună drum bun lui fi’su. Umbra impunătoare și grea care își făcea loc timid în somnul meu de dimineață și mă trezea ca să merg la școală. Ouăle năclăite în crutoane și ceașa mare de cacao cu lapte. Îndemnul sever care mă făcea să mă gândesc la ceai: – Mestecă ce-ai în gură. Ghiozdanul.

Pe tata nu am apucat să-l văd cum moare. Nu l-am ținut de mână, nu ne-am luat rămas bun. Și cred că e mai bine așa. De puțin timp am început să mă gândesc că pentru tatăl care pleacă e infinit mai greu decât pentru fiul care rămâne”, este pesajul publicat de juratul de la Vocea României.