Cea mai lungă noapte din an: Când are loc solstițiul de iarnă în 2024 și ce semnificație are acesta

Solstițiul de iarnă este un eveniment astronomic marcant, cunoscut drept cea mai scurtă zi din an și cea mai lungă noapte. În 2024, solstițiul de iarnă are loc pe 21 decembrie, la ora 11:21, într-o zi de sâmbătă, marcând astfel începutul oficial al iernii din punct de vedere astronomic.

Ce este solstițiul de iarnă?

Solstițiul de iarnă marchează momentul în care Soarele atinge cea mai joasă poziție aparentă pe cer, întrând în emisfera australă a sferei cerești. Din această cauză, la latitudinile medii ale Terrei, durata zilei este minimă, iar cea a nopții este maximă.

Potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu, la București, durata zilei va fi de doar 8 ore și 50 de minute, în timp ce noaptea va avea o durată impresionantă de 15 ore și 10 minute.

Cum arată acum Vulpița Veronica Stegaru, la 5 ani de când a devenit cunoscută. Are trei copii

Ema Uta și Gabi Bădălău, cel mai nou cuplu din showbiz. Cei doi ar fi împreună de la începutul anului

Imagini neașteptate cu Melania Trump! Mulți s-au întrebat dacă ea e în aceste imagini

WOW! Corina Caragea a renunțat de tot la haine! Apariție unică pe net

Cuvântul „solstițiu” provine din latinescul „solstitium”, format din „sol” („soare”) și „sitium” („a se opri”), sugerând ideea unui „soare nemișcat”. Acest fenomen are loc de două ori pe an: solstițiul de vară, într-o zi din iunie, și cel de iarnă, într-o zi din decembrie.

De ce este cea mai lungă noapte din an?

Axa Pământului, încă de la formarea sa, este încărcată cu o inclinație fixă de 23°27’ față de ecuator. Această poziție face ca, pe parcursul anului, lungimea zilelor și a nopților să varieze, creând anotimpurile. În ziua solstițiului de iarnă, Soarele răsare și apune la un unghi extrem de sudic față de punctele cardinale est și vest, urcând la numai 21° deasupra orizontului la momentul amiezii.

Acest eveniment simbolizează încă un moment cheie pentru ciclurile naturale: din această zi, durata zilelor începe să crească progresiv până la solstițiul de vară, pe 21 iunie.

Tradiții și semnificații culturale

Solstițiul de iarnă este marcat de diverse tradiții și credințe populare, fiind considerat un moment de tranziție și de reînnoire.

Potrivit folclorului românesc, se credea că, în această noapte, feriga ar putea învlori, iar cel care surprinde acest moment va avea noroc în casă și în dragoste. Deși este o poveste simbolică – întrucât feriga nu învlorește biologic – această credință reflectă importanța asociată solstițiului de iarnă.

La nivel global, solstițiul de iarnă este onorat prin diverse ritualuri. La Stonehenge, monument megalitic din Anglia, lumina Soarelui la apus în ziua solstițiului cade într-un anume fel, ceea ce sugerează că vechii locuitori învesteau acest moment cu semnificații cosmice.

Romanii celebrau această zi dedicând-o zeilor Saturn și Mithras, simboluri ale recoltelor și ale luminii. Totodată, sărbătoarea mesopotamiană din antichitate, care dura 12 zile, avea drept scop susținerea zeului Marduk în lupta sa contra haosului.

Solstițiul de iarnă în societatea modernă

Astăzi, solstițiul de iarnă este văzut ca un moment de reflecție și speranță, simbolizând apropierea de lumină și de zile mai lungi. Este, de asemenea, un prilej pentru a celebra ciclurile naturii și conexiunea noastră cu Universul.

Pentru astronomi, solstițiul este un reper fundamental în înțelegerea mișcărilor cerești. Pentru restul lumii, este un moment magic, care marchează sfârșitul unui capitol și începutul unui nou ciclu, plin de posibilități.