Cea mai frumoasă clădire din România se află în Bucureşti. Are o adevărată comoară în interior, puţini îi cunosc istoria: „Daţi un Leu pentru Ateneu”
O rafinată clădire se ridică maiestuoasă în inima Bucureștiului. Să locuiești sau să vizitezi capitala fără să-ți faci timp să o admiri (cel puțin) e ca și cum ai fi la Paris și ai ignora Turnul Eiffel. Istoria ei poate fi urmărită pe o perioadă lungă de timp, având rădăcini în evenimentele anului 1865.
La vremea respectivă, la inițiativa lui Constantin Esarcu, Vasile Alexandrescu Urechea şi Nicolae Kretzulescu, au fost puse bazele Societății Literare Ateneul Român prin care se plănuia extinderea cunoștințelor poporului cu ajutorul cursurilor și conferințelor publice.
Apelul care a salvat cea mai frumoasă clădire din România de la dezastru
După fix două decenii, Societatea Literară Ateneul Român și-a schimbat clădirea, devenind Palatul Ateneul Român. Noul sediu al instituției a fost construit în locul în care se afla, cândva, proprietatea poetului Ienăchiţă Văcărescu, cunoscută drept Livada lui Văcărescu.
Doar că fondurile au secat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Costurile lucrărilor de construcție depășeau cu mult puterea financiară a grupului de intelectuali. Astfel a luat naștere colecta publică cunoscută după lozinca „Daţi un Leu pentru Ateneu”. Apelul a salvat edificiul de la dezastru.
Cum a fost construit Ateneul Român din București
Au început să fie întocmite primele planuri pentru ridicarea Palatului Ateneul Român. Arhitectul francez Albert Galeron și arhitectul român Constantin Băicoianu au lucrat împreună, ajutați de Grigore Cerchez, Constantin Olănescu, Ion Mincu și Ion Gr. Cantacuzino pentru concretizarea dorințelor.
În cazul Ateneului Român s-a ținut cont chiar și de riscul seismic la care era expus, lucru rar la vremea respectivă în București, dar și în țara largă. Construcția menajului a început sub patronajul Fundaţiei Ecvestre Romane. Fundația circulară i-a obligat pe arhitecți să proiecteze edificiul în formă sferică.
Pentru a oferi eleganță Palatului Ateneului Român în formă circulată, arhitecții principali, Albert Galeron și Constantin Băicoianu au decis să facă acoperișul clădirii sub forma unei cupole.
Comoara de la Ateneul Român despre care mulți nu știu
Lucrările de construcție au decurs excepțional, Ateneul Român păstrându-și și astăzi din grația de odată. Clădirea seamănă cu un templu grecesc ionic, cu 6 coloane frontale și 2 coloane laterale. Fațada principală a fost construită în stil neoclasic.
Înălțimea Ateneului Român este de 41 de metri, sala mare de concerte are 28,50 metri în diametru, 16 metri înălțime și o capacitate de 794 locuri. Clădirea găzduiește săli de expoziţie, săli de proiecţie cinematografică, o bibliotecă, un depozit cu circa 10 mii de cărţi şi Pinacoteca Statului.
Mulți români nu știu, însă la Ateneul Român se ascunde o adevărată comoară. La ornarea pereților au fost folosite foițe de aur, suprafețele fiind cu totul deosebite. La lucrările în cauză s-au implicat multe echipe de ipsosari, printre cei mai străluciţi meşteri ai vremurilor.