Ce vor avea elevii la ore, în curând. Sorin Cîmpeanu face marele anunț: „Este o schimbare radicală”

Sorin Cîmpeanu este pus pe fapte mari pentru noul an școlar 2022-2023, și nu numai. Recent a fost publicată noua structură a viitorului an școlar, și va fi format din 5 module de predare. În afară de acest aspect, ministrul spune că în curând, toate clasele vor beneficia de cel puțin o tabletă interactivă. Finanțarea acestui proiect de digitalizare însumează 534 de milioane de euro, din care vor fi finanțate, în primă fază, cu 190 de milioane de euro 1.391 de școli din țară.

Sorin Cîmpeanu și proiectele de digitalizare în școli

În anii care au trecut, fiecare ministru de resort promitea câte o reformă în sistemul educațional românesc. Dar, majoritatea dintre ele, fie au fost făcute doar pe jumătate, fie au fost oprite în sertare. Prima reformă substanțială era făcută la finalul anilor 90, mai exact dîn perioada 2000-2003, când ministru era Ecaterina Andronescu.

Iată că, la 19 ani de dezastrul reformei făcute de Ecaterina Andronescu, noul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu deja a demarat o nouă reformă pe mai multe paliere. Primul a fost deja implementat, pentru 2022-2023, prin schimbarea modului de predare. Viitorul an școlar va avea doar cinci module de predare și, conform ministrului, cinci perioade de vacanță.

Un alt palier pe care mulți s-au bătut era partea de digitalizare, reformă ce a stagnat în ultimii ani. A fost un moment prielnic în care se putea face asta, vorbind aici de prima perioadă a pandemiei, în 2020.

Dar ministrul de la acea vreme, Monica Anisie, s-a pierdut în hățișurile birocrației și a bâlbâielilor politice și de partid. PNL-ul a pierdut, așadar o primă fereastră propice implementării reformei digitalizării în învățământul românesc.

A urmat o perioadă de pierderi masive, prin trecerea în predarea online, statistica arătând un deficit de educație la cote alarmante. După venirea noului guvern, în primă fază condus de Ludovic Orban, frâiele ministerului au fost preluate de Sorin Cîmpeanu.

Acesta din urmă a încercat, într-un fel sau altul, chiar ținând cu dinții, de a nu mai trece în online, cerând obsesiv păstrarea școlilor deschise. Acest lucru s-a și întâmplat, de altfel, cu toate că pierderile încă există.

Reforma digitalizării în educație la primul pas

Și iată-ne ajunși în 2022, pregătind anul școlar viitor. Așa cum spuneam, Sorin Cîmpeanu a făcut un prim pas prin remodelarea modului în care li se va preda elevilor de anul viitor școlar. Totul a fost împărțit în cinci module de predare formală, la clasă, și cu cinci perioade de vacanță aferente.

Următorul pas, așteptat de altfel de societatea românească, a fost pasul digitalizării, mult așteptat. Și iată că, Sorin Cîmpeanu a făcut deja primul anunț și primul pas în acest sens.

În cadrul Consiliului Național al Rectorilor, ce a fost susținut la Iași, Sorin Cîmpeanu a declarat că fiecare clasă din școala românească va beneficia de digitalizare, prin dotarea cu tablete digitale.

Finanțarea acestui proiect de digitalizare însumează 534 de milioane de euro, din care vor fi finanțate cu 190 de milioane de euro 1.391 de școli din țară în primă fază, a mai anunțat în cadrul conferinței ministrul Sorin Cîmpeanu:

„Este o schimbare radicală de la creta pe tablă la tabla electronică. În această finanțare, pentru prima oară, sunt eligibile o serie de cheltuieli integrate – de la meditații pentru elevi până la achiziționarea de materiale sportive, materiale informative și până la participarea acestor copii, care în general sunt expuși unui risc de abandon școlar și au posibilități reduse de finanțare, la excursii sau tabere la mare sau la munte”, a explicat ministrul Educației Sorin Cîmpeanu la Iași.

Domnule Sorin Cîmpeanu, digitalizare, digitalizare, dar cu profesorii cum stăm?

Faptul că s-au alocat 534 de milioane de euro pentru digitalizarea învățământului românesc, este un lucru binevenit. Banii, într-o anume proporție, așa cum era asumat și în PNRR, vor veni și de la forul european. Dar, există o problemă. Din numărul total de profesori, procentul celor care au minime competențe digitale este unul extrem de mic. Referitor la acest aspect, Sorin Cîmpeanu a declarat:

„Prin ghid vom stabili diferențele pentru că sunt școli care au 30 de săli de clasă și școli care au doar 4 – 5 săli. Înțelegem că nivelul de competență digitală al cadrelor didactice din România este diferit. Însă un profesor care are minime competențe digitale va putea să scrie cel puțin cu markerul pe tabla electronică la fel cum scrie cu creta pe tablă. Este deja un avantaj imens.

Nu vorbesc de faptul că nu mai trebuie șters și se poate derula ecran după ecran. Vorbesc de faptul că ceea ce predă profesorul în sala de clasă se poate transfera instantaneu pe orice device al elevului, fie că este telefon portabil, tabletă, laptop, calculator, fie că este prezent în sală sau că este acasă, el va putea să aibă acces nemijlocit la lecția predată de profesor”, a completat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Rămâne să vedem dacă tot acest proiect va deveni realitate. Despre acesta, ministrul spune că va alimenta în faza a doua de proiect, până la  3.500 de școli. În opinia sa, asta înseamnă că va acoperi numărul total de instituții de învățământ din România. În alocuțiunea sa de la iași, ministrul nu a dat un deadline de finalizare al acestui proiect.