Începutul de an, aduce două mari sărbători în Calendarul Creștin Ortodox. Prima este pe 6 ianuarie, Boboteaza, și cea de a doua, pe 7 ianuarie, Sfântul Ion. Acestea două sunt primele mari sărbători creștine ale fiecărui început de an. În Ajunul Bobotezei, la sate, se mai respectă anumite tradiții, datini și obiceiuri străvechi.
Conform Scritpturii, Boboteaza este o zi de sărbătoare creștină care sărbătorește revelația lui Dumnezeu întrupat ca Iisus Hristos. În același timp, pentru creștinii români această zi, de 6 ianuarie, reprezintă botezul lui Isus în râul Iordan, de către Ioan Botezătorul. Această sărbătoare creștină este văzută ca manifestarea sa către lume ca fiind Fiul lui Dumnezeu.
Data tradițională a sărbătorii este 6 ianuarie. Cu toate acestea, din 1970, sărbătoarea are loc în unele țări duminica de după 1 ianuarie. Există Biserici care continuă să urmeze calendarul iulian și respectă sărbătoarea pe ceea ce, conform Calendarul gregorian, este 19 ianuarie, din cauza diferenței actuale de 13 zile între calendarele iulian și gregorian. În multe biserici creștine occidentale, ajunul sărbătorii este sărbătorit ca A douăsprezecea noapte. Lunea de după Bobotează este cunoscută sub numele de Lunea Aratului.
Este obișnuit ca creștinii din multe localități să își strângă decorațiunile de Crăciun în Ajunul Bobotezei. Conform primei tradiții, cei care nu reușesc să-și amintească să-și strângă decorațiunile de Crăciun în ajunul Bobotezei trebuie să lase neatins bradul până la Candelaria, a doua ocazie de a le strânge. Nerespectarea acestui obicei este considerată nepotrivită.
De-a lungul veacurilor creștinii ortodoxi români și-au păstrat și pentru această mare sărbătoare datinile, tradițiile și obiceiurile din bătrâni. În toate comunitățile creștin-ortodoxe se țin tot felul de ritualuri. Unul dintre ele vorbește despre aflarea destinului tinerelor fete necăsătorite.
Tinerele, după slujbă, conform tradiției, merg la părinte și-i cer acestuia un fir de busuioc sfinţit. Se spune că acest fir, mai ales în Ajunul Bobotezei, are puteri magice care le va ajuta pe fete să-și afle destinul. Singura condiție pentru ca magia să se înfăptuiască, este ca tinerele să postească să facă rugăciune întru Dumnezeu, iar în noaptea de Ajun să ascundă sub pernă firul de busuioc sfințit.
Tot din străbuni, se mai spune că în Ajunul Bobotezei este bine să nu existe sfadă în familie și nici ranchiună. Dacă este așa, spun bătrânii că așa va fi tot anul. Tot din bătrâni se mai spune că în această zi e bine să nu ne pedepsim copii. O altă tradiție, tot legată de fetele nemăritate, în alte zone ale țării, spune că dacă un bărbat îi apare în vis fetei, aducându-i o cană cu apă, acela îi este sortit să-i fie bărbat.