Ce sunt „pietrele vii” din România? Englezii sunt fascinaţi de ele: cresc doar de la ploaie. Zona superbă în care se află
,,Pietrele vii” din România au atras atenția britanicilor. Acestea au stârnit curiozitatea și dincolo de graniță, deși chiar unii români nu le-au vizitat vreodată. Jurnaliștii străini le compară cu structuri extraterestre și sunt din ce în ce mai interesați de acestea. ,,Arată ca ceva de pe o plantație extraterestră de pe altă planetă. Dar rocile ,,vii” din România, cunoscute sub numele de ,,trovanți”, sunt într-adevăr de pe acest Pământ”, au scris jurnaliștii.
,,Pietrele vii” din România i-au uimit pe englezi: ce sunt acestea?
,,Pietrele vii” din țara noastră se numesc trovanți și se află în Vâlcea și Buzău. Acestea au reușit să îi facă pe britanici din ce în ce mai curioși în privința lor. Jurnaliștii străini le-au asemănat cu structuri extraterestre, deși explicația cercetătorilor arată altfel.
„Arată ca ceva de pe o plantație extraterestră de pe altă planetă. Dar rocile vii din România, cunoscute sub numele de trovanți, sunt într-adevăr de pe acest Pământ și sunt formate în mod natural prin procese geologice. (…). Sunt structuri minerale unice care imită viața plantelor și a mamiferelor”, scrie .dailymail.co.uk.
Cotidianul britanic arată cum pietrele bulboase par să crească aproape în același mod ca țesutul vegetal, ,,dând naștere altora noi la fel ca un animal”. Pietrele Trovant cresc și până la cinci centimetri la fiecare 1.000 de ani și sunt compuși dintr-un miez de piatră dură, înconjurat de nisip care formează cochilia. De asemenea, ,,pietrele vii” prin contur în prezența apei de ploaie.
„Mineralele din apa de ploaie formează o reacție în interior care creează o presiune în interior, ceea ce face ca piatra să crească și să se înmulțească”, explică Daily Mail.
Detalii pentru turiști
Rezervația geologică din Vâlcea are două zone de interese în care poți vedea trovanții. Prima este cea accesibilă din șoseaua principală, aproape de localitatea Costești și fosta carieră de nisip care se vizitează în doar 15 minute.
În timpul acesta, a doua zonă care este mai spectaculoasă se extinde pe albia pârâului Gresarea, în apropiere de satul Telechești, la 16 km de Horezu.
Informații
Formațiunile de nisip au fost numite ,,trovanți” pentru prima oară de geologul Gheorghe Murgoci în 1907, în lucrarea sa ,,Terțiarul din Oltenia cu privire la sare, petrol și ape minerale”.
În cazul rezervației de la Costești, formațiunile au apărut cel mai probabil în stratul aluvionar al fostei delte în urma unor mișcări seismice. Cu toate astea, apariția lor nu este strict determinată de evenimente geologice precise, ci se produce spontan.