Imagini recente surprinse din satelit dezvăluie amploarea defrișărilor masive din zona de frontieră a Maramureșului cu Ucraina, punând în contrast pădurile bine conservate ale Ucrainei cu zonele defrișate din România. Cine a făcut publice informațiile?
O imagine recentă, dezvăluită de organizația non-guvernamentală Agent Green, arată rezultatul devastator al defrișărilor masive din regiunea Maramureș, la frontiera cu Ucraina.
Fotografia captată de satelit ilustrează un contrast dramatic între pădurile virgine bine conservate din Ucraina și arborii măcelăriți de pe teritoriul românesc.
În imaginea din satelit, claritatea și amploarea despăduririlor sunt evidente, arătând o zonă marcată cu roșu unde pădurile virgine, considerate comori verzi valoroase, au dispărut complet.
Acest peisaj dezolant din România contrastează puternic cu pădurile din Ucraina, care, datorită politicilor stricte, inclusiv interdicția exportului de molid și pin, și-au păstrat integritatea și densitatea.
Pe lângă faptul că afectează biodiversitatea și ecosistemele, defrișările contribuie și la schimbările climatice prin eliminarea unor importante surse de absorbție a dioxidului de carbon.
România se confruntă cu o pierdere alarmantă a pădurilor, un fenomen care nu numai că afectează biodiversitatea locală, dar alimentează și industria lemnului în țări precum Austria.
O mare parte din lemnul tăiat din pădurile României ajunge la companii străine, cu Holzindustrie Schweighofer, un gigant austriac în prelucrarea lemnului, deținând o cotă semnificativă de 40% din producția anuală de lemn din România.
Potrivit datelor satelitare analizate, pădurile României, care sunt habitatul unor specii precum bizonul, râsul și ursul, au scăzut cu 280.000 de hectare în ultimii zece ani.
Mai alarmant este că, o mare parte din aceste defrișări au fost efectuate ilegal, un fapt evidențiat în urma unei investigații de doi ani desfășurate de Agenția de Investigații de Mediu (EIA).
În cadrul acestei investigații, EIA a prezentat înregistrări cu oficiali de la Holzindustrie Schweighofer implicati în negocieri pentru cumpărarea cherestelei ilegale.
De asemenea, investigatorii au documentat existența buștenilor nemarcați în depozitele companiei, o încălcare directă a legislației din România.
Pe de altă parte, Austria, o țară cunoscută pentru gestionarea sustenabilă a pădurilor sale, a reușit să-și conserve mai eficient pădurile, în parte datorită importului de lemn din România.
Un cetățean român aflat în vizită în Austria a realizat un filmuleț care ilustrează contrastul frapant dintre pădurile verzi și bine conservate din Austria și cele distruse din România.
„Priviți cât de verde este în Austria. Priviți cât de intacte sunt pădurile acolo. În tot acest timp, Romania trimite mii de tone lunar in Austria, lemn brut…pentru foc și pentru mobilă…
După ce ne vom toca toate pădurile, vom ajunge să importăm și apă potabilă, din Austria evident! România, trezește-te!”, este mesajul românului din Hațeg, potrivit agrointel.ro.