Majoritatea producătorilor din agricultură spun că sunt nevoi financiare mari în sectoarele agricole și agroalimentare din România. Ultimii ani, în care seceta a ras culturi întregi, au generat pierderi masive în agricultura românească. Deși sunt proiecte și fonduri europene, asimilarea acestora este greoaie, iar cei care pierd sunt producătorii și, implicit clienții. Un segment foarte important este producția de grâu, necesară pentru producția de panificație. Datele arată o scădere a producțiilor de grâu, ceea ce ar putea determina ca prețul pâinii să crească. Ministrul Agriculturii a vorbit despre acest aspect, asigurând populația de câteva lucruri foarte importante.
Sectorul agricol contribuie cu 4,8% la valoarea adăugată din țară. Este o sursă majoră de ocupare a forței de muncă, cu 20% din populația activă, venit și activitate economică în zonele rurale. Cu toate acestea, în ultimii ani, producția agricolă a stagnat. Sectorul prezintă o înclinație scăzută la investiții. Dovadă stau scăderile investițiilor fermierilor.
Investițiile se fac în principal în clădiri și mașini noi și alte echipamente. Mai puțin de 7% dintre fermierii români au solicitat un împrumut în 2017. În schimb, finanțarea privată este o sursă importantă de finanțare pentru fermierii români. Această piață informală de creditare a fost estimată la aproape 1 miliard de euro în 2017.
Cu investiții frugare, uneori chiar deloc, mai ales în irigații, marile culturi scad, unele dintre ele devenind chiar calamitate. Seceta din ultimii ani a generat și creșteri la anumite produse, când vine vorba de prețuri.
Una din cele mai importante ramuri ale agriculturii românești este cea a culturilor de grâu. România a exportat masiv, chiar și în pandemie, dar ca o ironie, a și important masiv. Genul acesta de proces, pe alocuri neînțeles, poate afecta prețul pâinii de zi cu zi.
Deși România era considerată Grânarul Europei, în ultimii ani nu a mai produs atât cât trebuie. Am ajuns să importăm masiv grâu din țările vecine, deși dispunem de teren agricol pe care să se poată cultiva grâul.
Dar lipsa de sisteme performante de irigații a dus la o adevărată criză, iar fermierii nu mai sunt dispuși să piardă zeci de mii de lei în cultivarea păguboasă de grâu. În aceste zile s-a tot vehiculat o posibilă majorare la prețul pâinii, despre care ministrul Adrian Oros a vorbit într-un interviu la TVR.
„Nu știm dacă se va scumpi pâinea, sunt doar estimări, previzionări, calcule și până nu terminăm recoltatul și nu vedem exact calitatea grâului. Eu nu m-aș exprima că grâul de anul acesta va fi mai puțin și mai prost.
Prețurile pâinii nu depind doar de producția internă. (…) Eu nu aș alerta populația, producțiile vor fi foarte mari.” a declarat ministrul Oros.
Reacția oficialului a venit după ce reprezentații din Morărit și Panificație avertizau că există posiblitatea ca prețul pâinii să crească în acest an, până la finalul acestei veri. Rămâne să vedem ce se va întâmpla și dacă prețul pâinii va crește în următoarea perioadă.
Prețul pâinii în România este cel mai mic din UE, mai exact jumătate din media comunitară din 28 de state membre, spun datele Eurostat. Prețul pâinii este calculat ca procent din media UE, care este considerat a fi de 100%.
Astfel, poziția statelor din Europa Centrală și de Est la finalul clasamentului este justificată având în vedere prețurile salariale în contextul unui salariu mediu net în România.
Deși România este al doilea cel mai mare producător de grâu din UE, importurile de produse de panificație și de patiserie s-au dublat în cinci ani. Deficitul comercial din acest sector a ajuns la aproape 150 de milioane de euro în 2016, potrivit datelor oficiului statistic al Uniunii Europene.
Specialiștii din industrie pun această valoare pe seama importurilor masive de aluat congelat pe care comercianții cu amănuntul îl aduc din străinătate și îl transformă în pâine „proaspătă”. România este, de asemenea, cel mai mare consumator european de pâine, cu 95 kg de pâine pe cap de locuitor, conform celor mai recente date, comparativ cu media UE de 60 de kilograme.