Sistemul de salarizare din România este unul deficitar, în special pentru beneficiar. Deși discutată de ceva vreme taxa zero, s-ar putea lua în calcul de-abia de anul viitor, declara recent Anca Dragu. Președintele Senatului României speră ca din 2022 salariul minim să aibă taxa zero de impozitare.
Media salarizării din România este sub cea europeană, dar când vine vorba de impozitarea acestora suntem fruntași. Încă de acum câțiva ani s-a tot discutat despre introducerea în Legea salarizării a termenului de taxă zero pentru salariile minime din economia românească.
Numai că a rămas la stadiul de discuții și idee. Recent, Președintele Senatului, Anca Dragu, a readus în discuție acest proiect de eliminare a impozitării pentru salariul minim brut pe economie.
„România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim, angajaţii făcând salariul aproape jumi-juma cu statul.
De aceea, din 2022, va începe aplicarea măsurii privind zero taxe pe salariul minim în diferite sectoare ale economiei”, a scris ministrul Năsui săptămâna trecută pe contul său de Facebook.
Un sondajul publicat de KPMG în România arată că, din cele 26 de țări supuse examinării, are cel mai mare cost fiscal pentru angajați. Procentul acestui cost esate de 40,85%. Acest lucru este semnificativ mai mare decât costul impozitului unui angajat în alte țări din Europa Centrală și de Est:
Conform aceluiași studiu, concluzia este că țările cu salarii minime mici au costuri mai ridicate de impozitare a angajaților. În timp ce Irlanda, țara cu cel mai mare salariu minim net standard din UE, are o sarcină fiscală de 24,07% pentru angajat, România, țara cu al doilea salariu minim standard net mai mic din UE, are un cost fiscal pentru angajat de 40,85%. România era în 2019 pe locul 19, cu un salariu minim brut stabilit la nivel național de 439 euro.
La finele lui 2020, într-un an de criză, care se va adânci și în acest an, Guvernul Cîțu anunța mărirea salariului minim brut cu 3%. Astfel, de la 2.230 de lei va crește la 2.300 lei. Deși cota de creștere, per total, este nesemnificativă, cota de impozitare, însă este.
”Ar putea deveni realitate într-un an, cam în doi ani. După ce avem finalizat un studiu de impact și atunci când veniturile bugetare și creșterea economică permit. Pe de altă parte, este o datorie să ne uităm la salariații cu venituri foarte mici. În România există această situație foarte tristă în care 15% dintre salariați, deși muncesc, intră la categoria de sărăcie, acest concept de sărăcie.
Ca atare, cea mai rapidă soluție de a-i scoate pe acești oameni din sărăcie care, deși muncesc opt ore pe zi, la sfârșitul lunii, când primesc salariul, nu-și pot permite să-și asigure un trai decent după standardele normale”, spus preşedintele Senatului Anca Dragu la TVR.
Cu cât crește salariul, cota de impozitare crește, cu cel puțin un procent peste procentul de mărire salarială. Cu alte cuvinte, mărirea nu este o mărire, în realitate. Ceea ce anunța Anca Dragu s-ar putea implementa din 2022, dar în condițiile în care Guvernul își va putea permite să renunțe la o cotă de impozitare, care se transpune, de fapt, în bani la bugetul de stat.