Somnul este esențial pentru o stare de sănătate bună. De fapt, avem nevoie de somn pentru a supraviețui. La fel cum avem nevoie de hrană și apă. Așadar, nu este de mirare că ne petrecem aproximativ o treime din viață dormind. Chiar și atunci când dormim, creierul nostru continuă să lucreze pentru a ne menține în viață. Se asigură că bătăile inimii și respirația noastră rămân pe drumul cel bun. Se spală de deșeurile acumulate pe parcursul zilei și ne sortează și arhivează amintirile. Un nou studiu sugerează că realizează toate aceste lucruri și multe altele în timp ce ne monitorizează împrejurimile pentru a detecta orice pericol.
S-ar putea să vă gândiți la somn ca la acel moment negativ din zi în care nu se face nimic din ceea ce aveți de făcut pe listă. Creierul și alte câteva sisteme din corp îl văd cu totul altfel. Creierul este de fapt foarte activ în timpul somnului, făcând lucruri importante.
Nu se odihnește pur și simplu. Și dacă nu dormim, spun specialiștii, nu funcționăm la o serie de niveluri așa cum ar trebui Totul, de la învățare la starea de spirit și până la riscul de a te îmbolnăvi și de a deveni obez, poate fi dat peste cap.
De-a lungul timpului, în urma cercetărilor, s-a dovedit că în timpul somnului au loc multe procese biologice. De exemplu, creierul stochează informații noi și elimină deșeurile toxice. Celulele nervoase comunică și se reorganizează, ceea ce susține funcționarea sănătoasă a creierului.
Organismul repară celulele, reface energia și eliberează molecule precum hormoni și proteine. Aceste procese sunt esențiale pentru sănătatea noastră generală. Fără ele, corpul nostru nu poate funcționa corect.
Haideți să analizăm mai îndeaproape de ce dormim, împreună cu ce se întâmplă dacă nu dormim suficient.
Încă nu se cunosc multe lucruri despre scopul somnului. Cu toate acestea, este larg acceptat faptul că nu există o singură explicație pentru motivul pentru care avem nevoie să dormim. Probabil că este necesar din mai multe motive biologice.
Până în prezent, oamenii de știință au descoperit că somnul ajută organismul în mai multe moduri. Cele mai proeminente teorii și motive sunt următoarele.
1.Conservarea energiei
Conform teoriei conservării energiei, avem nevoie de somn pentru a conserva energia. Somnul ne permite să ne reducem nevoile calorice prin petrecerea unei părți din timp funcționând la un metabolism mai scăzut. Acest concept este susținut de modul în care rata noastră metabolică scade în timpul somnului. Cercetările sugerează că 8 ore de somn pot produce o economie zilnică de energie de 35% față de starea de veghe completă.
Există și o teorie a conservării energiei din timpul somnului. Aceasta sugerează că un scop principal al somnului este de a reduce consumul de energie al unei persoane în timpul orelor din zi și din noapte, când este incomod și mai puțin eficient să vâneze pentru hrană.
O altă teorie, numită teoria refacerii, spune că organismul are nevoie de somn pentru a se reface. Ideea este că somnul permite celulelor să se repare și să crească din nou. Acest lucru este susținut de multe procese importante care au loc în timpul somnului, inclusiv:
Teoria plasticității creierului spune că somnul este necesar pentru funcționarea creierului. Mai exact, acesta permite neuronilor, sau celulelor nervoase, să se reorganizeze. Atunci când dormiți, sistemul limfatic de eliminare a deșeurilor al creierului elimină deșeurile din sistemul nervos central.
Acesta elimină produsele secundare toxice din creier, care se acumulează pe parcursul zilei. Acest lucru permite creierului să funcționeze bine atunci când ne trezim. Cercetările sugerează că somnul contribuie la funcția de memorare prin transformarea amintirilor pe termen scurt în amintiri pe termen lung.
În același timp, se manifestă și prin ștergerea sau uitarea informațiilor inutile care altfel ar putea aglomera sistemul nervos. Somnul afectează multe aspecte ale funcției creierului, inclusiv:
„Vocile necunoscute nu ar trebui să vă vorbească noaptea – declanșează o alarmă.”, declară Manuel Schabus, cercetător în neuroștiințe cognitive la Universitatea din Salzburg, pentru New Scientist.
Manuel Schabus și colegii săi au observat această alarmă cerebrală la 17 voluntari. După o noapte pentru a se adapta la noul mediu din laboratorul de somn, voluntarii au fost supuși unei polisomnografii pentru a-și înregistra undele cerebrale, nivelul de oxigen, ritmul cardiac și respirator și mișcările.
„Le-am prezentat participanților înregistrări audio cu propriile nume și două nume necunoscute. Aceste nume au fost rostite fie de o voce familiară, fie de o voce necunoscută.”, a explicat Mohamed Ameen, primul autor al studiului și specialist în neuroștiințe cognitive, conform publicației Science Alert.
Participanții expuși la vocile necunoscute, redate încet, au afișat un răspuns mai mare decât cei care nu au fost expuși. Aceste răspunsuri au inclus microarticole. Mai exact, scurte reprize de activitate cerebrală asemănătoare trezirii, care durează doar câteva secunde. Funcția microarousals nu este încă complet înțeleasă.
În timp ce atât vocile familiare, cât și cele necunoscute au declanșat modele de unde cerebrale numite complexe K, numai cei care au auzit voci necunoscute au experimentat schimbări mai mari în activitatea cerebrală legate de procesarea senzorială.
„Complexele K pot fi mecanismul cheie care modelează modul în care dormim, ajutând creierul să decidă dacă trebuie să rămânem adormiți sau să ne trezim. Este un mecanism destul de inteligent care îți permite să filtrezi ceea ce este relevant sau nu.
Iar atunci când este relevant, va declanșa un lanț de procese care facilitează procesarea acelei informații fără a fi nevoie să te trezești și să întrerupi somnul.”, a declarat Schabus pentru Inside Science.
Împreună, aceste descoperiri sugerează că pe perioada somnului creierul extrage informațiile senzoriale relevante pentru a le prelucra ulterior. Acest lucru se adaugă la cercetările anterioare care sugerează că procesarea senzorială a mediilor noastre continuă chiar și atunci când suntem inconștienți, creierul intrând într-un „mod santinelă” pentru a efectua această procesare.
„Rezultatele noastre pun vocile necunoscute ca fiind mai relevante – sau, în termeni evolutivi, potențial mai amenințătoare – și, în consecință, mai excitante pentru cel care doarme decât vocile familiare.”, a scris echipa în lucrarea lor.
Cu toate acestea, cercetătorii nu au exclus faptul că acest răspuns mai excitat nu se datorează doar faptului că vocile noi atrag mai mult atenția în general, mai degrabă decât să fie percepute în mod specific ca o posibilă amenințare.
În timp ce răspunsul la vocile familiare nu s-a schimbat după expunerea repetată mai târziu în timpul somnului, răspunsul creierului la vocile necunoscute s-a schimbat. Acest lucru sugerează că, în timpul somnului, creierul nu numai că a procesat, dar a și învățat din noile informații, hotărând, probabil, că zgomotul necunoscut, dar repetat, nu era o amenințare, atenuând astfel răspunsurile viitoare la acesta.
Aceste constatări pot ajuta la explicarea motivului pentru care ne poate fi greu să dormim în medii noi la început. Concluzia este că, în timpul somnului, creierul nostru are nevoie de timp pentru a sorta toate sunetele necunoscute și pentru a determina că suntem într-adevăr în siguranță pentru a rămâne relaxat și inconștient.
Una dintre cele mai active părți ale corpului în timpul somnului este creierul. Există schimbări pronunțate în activitatea electrică a creierului în timpul somnului. Conform dovezilor, este rezultatul faptului că trilioanele de celule nervoase ale creierului se recablează literalmente.
Această recablare, care are loc în timpul somnului profund, cu unde lente, este modul în care procesăm și suntem astfel capabili să reținem noile informații pe care le-am învățat pe parcursul zile. Asta înseamnă că a sări peste somn pentru a te înghesui la un examen sau la o prezentare importantă nu îți face nicio favoare, sspun cercetătorii.
Dovezile sugerează că, dacă petreceți toată noaptea încercând să învățați ceva nou și pierdeți câteva ore de somn pentru a face acest lucru, creierul nu va reține acele informații în același mod în care ar fi făcut-o dacă ați fi avut o noapte întreagă de somn. Creierul are cu adevărat nevoie să proceseze acele informații, lucru pe care îl faci cu adevărat doar atunci când dormi.
Somnul ne ajută să ne menținem atenția și concentrarea ascuțite. Cunoaștem cu toții sentimentul „neclar” care rezultă după o noapte de prea puțin somn, mai ales dacă încercăm să fim atenți la o prelegere pe un subiect complicat sau să ne concentraăm asupra unei sarcini complexe.
Dar este, de asemenea, important să reținem că datoria cronică de somn se acumulează, iar cercetările arată că deficitele de atenție și concentrare cauzate de pierderea somnului se acumulează de fapt în timp, confom unui studiu publicat de publicația Science Alert.